Economie

Pandemia de coronavirus a schimbat, în doar câteva luni, regulile economiei mondiale. Instinctul de supraviețuire a generat și generează în continuare decizii care schimbă, din mers, regulile de joc. La mijlocul tuturor acestor schimbări stă China, care încearcă să-și extindă influența economică în zone în care, în condiții de normalitate, nu a reușit. Este vorba de țările din jurul Mării Negre. O echipă de jurnaliști din Ucraina, Moldova, România și Bulgaria a analizat fenomenul, identificând mutări spectaculoase, în termeni de afaceri, care au avut loc în ultimele luni.

Un acord de împrumut semnat cu Federația Rusă, în valoare de 200 de milioane de euro, aprobat în grabă de Guvernul de la Chișinău, dar neratificat încă de Parlament, a aprins spiritele în societatea moldovenească.

UE ar putea aloca, în următorii 7 ani, peste 1 miliard de euro Republicii Moldova, a declarat europarlamentarul român Siegfried Mureşan, preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European pentru relaţia cu Parlamentul Republicii Moldova, într-un interviu pentru TVR Moldova.

Siegfried Mureșan propune ca 50% din viitoarele fonduri UE pentru Republica Moldova să meargă spre conectivitatea energetică pentru a reduce dependența de Federația Rusă.

La sfârșitul lunii iunie 2019, într-o știre publicată de portalul rusesc Ren.tv se menționează că „80-90% din exporturile Republicii Moldova sunt îndreptate către Federația Rusă”. În realitate însă, de câțiva ani, România este țara unde Republica Moldova exportă cel mai mult. Federația Rusă este lideră doar la anumite categorii de produse, cum ar fi strugurii sau merele.

Autonomia Găgăuză este una dintre regiunile Republicii Moldova cu cele mai multe investiții din afara țării. Majoritatea proiectelor pilot încep anume acolo, considerându-se a fi o regiune minoritară, cu oameni săraci. Cei mai mulți bani provin din UE. Cu toate acestea, Autonomia Găgăuză rămâne regiunea cu cea mai puternică influență rusească, iar populația votează masiv partide pro-ruse.

Portalul Kp.md a publicat recent știrea „Moldova importă tot mai puțin și mai puțin din UE”, titlul căreia transmite o informație falsă, combătută chiar în textul articolului, dar și de datele statistice. Analiștii economici menționează că datele comerțului extern pentru primele două luni ale anului nu sunt concludente, iar comerțul dintre Republica Moldova și UE este în creștere continuă în ultimii ani.

Acum cinci ani, când Republica Moldova și Uniunea Europeană (UE) semnau Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb (DCFTA), opinia publică din Republica Moldova era intoxicată cu sperietori de către politicienii pro-ruși și de presa aservită acestora. Ni se spunea că agricultorii noștri vor rămâne cu marfa în hambare, deoarece produsele agroalimentare din UE vor invada piața moldovenească. O precizare se impune în contextul „crizei cartofilor” prin care trecem acum: Moldova importă masiv cartofi nu din UE, ci din Belarus.