Guvernul Filip, votat de Parlament într-o ședință convocată ad-hoc, care a durat jumătate de oră și care a depus jurământul la miezul nopții, fără presă, în spatele cordoanelor de poliție, împlinește astăzi un an de activitate.

Societatea civilă este în continuare rezervată în a aprecia succesele Executivului, menționând că cele câteva reforme pe care le-a inițiat sunt formale și mimate, pentru a avea ce raporta în fața partenerilor de dezvoltare.

Guvernul Filip a fost votat de o coaliție pestriță, încropită în grabă în condiții obscure, în timp ce mii de protestatari înconjurase Parlamentul și chiar reușise să pătrundă la parter. Report.md a mai scris anterior despre succesele actualului Guvern.

Reforme în justiție: 2 pași înainte, 5 înapoi

Reformele în justiție, domeniul cel mai sensibil în Republica Moldova, în pofida unor inițiative adoptate, bat pasul pe loc. Mai mult, momentan se fac tentative de a anula chiar și puținele reforme bifate, susține experta Centrului de Resurse Juridice, Nadejda Hriptievschi: ”Doi pași înainte, cinci înapoi – așa se fac reformele în Moldova. Au fost adoptate legi aparent importante - privind Agenția Națională pentru Integritate, după care vedem inițiativele unor deputați care dau peste cap tot sistemul. În 2016 au fost adoptate legi foarte importante, dar ele rămân doar pe hârtie, iar riscul cel mai mare este introducerea unor amendamente care pot da peste cap tot ce au votat anul trecut. Observăm mai multe inițiative stranii precum amnistia fiscală sau ca inițiativa care le-ar permite deputaților să devină avocați fără a respecta procedura…”, a exemplificat Hriptievschi pentru Report.md.

Experta consideră că, cel mai probabil, Guvernul a inițiat la începutul mandatului câteva reforme doar de ochii occidentalilor, pentru a recâștiga încrederea și a primi fonduri externe: ”Am această senzație, pentru că din iulie până în decembrie nu am mai văzut acțiuni din partea Guvernului prin care să se urmărească punerea în aplicare a acestor noi prevederi legislative”, potrivit Nadejdei Hriptievschi.

În economie – una caldă, alta rece

Ceea ce a reușit în domeniul economic Guvernul Filip a fost recâștigarea încrederii partenerilor externi. Fără sprijinul acestora, Republica Moldova pur și simplu ar fi intrat în faliment, consideră analistul economic Veaceslav Ioniță. El susține, însă, că Guvernul a făcut și gafe precum prognozele bugetare pentru anul trecut care nu s-au adeverit. Prin urmare, Executivul a fost nevoit să taie câte aproximativ 2 miliarde de lei la venituri și cheltuieli. Mai mult, Cabinetul de Miniștri a călcat pe aceeași greblă și la elaborarea bugetului pentru anul curent.

Reforma Guvernului dictată de interese de grup

Pavel Filip, promitea în raportul său de 100 de zile de activitate (aprilie 2016) o amplă reformă a Guvernului prin reducerea cu o treime a numărului de ministere. Urma să se întâmple acest lucru încă în toamnă… Președinta Asociației pentru guvernare eficientă și responsabilă, Olesea Stamate, susține că intenția afișată de reformare a Guvernului este dictată de interese de grup: ”Reorganizarea guvernului nu este cea mai importantă activitate pe care poate sau trebuie să o întreprindă un nou premier. Reorganizări s-au făcut cu diferite ocazii și sub diferite pretexte, însă fără mare efect. În locul unor măsuri concertate, planificate în așa fel ca să se asigure o continuitate a procesului, cu generarea unor efecte maxime, asistăm la niște măsuri sporadice, dictate, probabil, de interesele unor grupuri (de funcționari, deputați, etc.)”, consideră Olesea Stamate.

Guvernul Filip, trambulină pentru Plahotniuc?

Controversatul om de afaceri și politician Vlad Plahotniuc, cel care controlează de facto coaliția de guvernare, și-a dorit funcția de premier. A fost respins, însă, de Nicolae Timofti. Unii experți, politicieni și jurnaliști susțin că Plahotniuc încă nu a renunțat la visul său și s-a implicat tot mai mult în politică, recent devenind și președintele Partidului Democrat. Pavel Filip susține însă că șeful său de partid nu va mai pretinde la fotoliul de premier până la alegerile parlamentare: ”Dl Plahotniuc a răspuns nu o singură dată că nu pretinde la funcția de premier până la alegerile din 2018. Și acest guvern are o agendă de reforme destul de ambițioase care urmează să fie pornite - o parte din ele chiar implementate până la sfârșitul anului 2018”, a menționat Pavel Filip.

În ultimul timp, în mediul de experți, se discută mai multe scenarii. În presă au apărut informații și despre posibila aderare la Partidul Democrat a unor foști comuniști, dar și despre noi sciziuni în PLDM, PSRM și PL. Astfel, se presupune că Partidul Democrat va avea cea mai numeroasă fracțiune din Parlament, eventual, chiar o majoritate parlamentară. Analistul politic Anatol Țăranu nu exclude posibilitatea unei remanieri guvernamentale: ”Cred că ei ar putea merge și pe schimbarea premierului, dar aici ar trebui să depășească poziția lui Dodon, care a spus că nu va semna decretul de nominalizare a unui nou prim-ministru”. Doctorul în drept constituțional, Alexandru Arseni, consideră că ar exista o soluție pentru a-l sări pe Dodon și anume, ca acesta să fie suspendat, iar în această perioadă, șeful Legislativului Andrian Candu, finul lui Plahotniuc, care va fi președinte interimar, să-l desemneze pe Plahotniuc pentru a forma un nou Guvern.

Pe lângă faptul că Guvernul Filip va intra în istorie pentru modul în care a fost învestit, cel mai probabil, cetățenii moldoveni îl vor ține minte pentru asumarea răspunderii în fața Parlamentului pentru legile prin care a transformat miliardul de dolari furat din sistemul bancar în datorie de stat și punerea acesteia pe spatele cetățenilor cu tot cu dobândă, în următorii 25 de ani. Este vorba de peste 20 de miliarde de lei. Asta înseamnă că fiecare din cei aproximativ 2,5 milioane de cetățeni care au rămas în țară, de la mic la mare, va trebui să contribuie cu aproximativ 10.000 de lei la întoarcerea miliardului furat.

Dragoș Drăgan