Momentul politic este unul din cele mai bune: o majoritate pro-europeană și pro-reforme la Chișinău, o majoritate confortabilă la București. Analizăm, după acordurile semnate la ședința celor două guverne de la Chișinău, ce aduc nou aceste angajamente și venim cu câteva semnale legate de ce ar putea funcționa prost în această relație.

Va reuși România, cu o largă majoritate politică, nu neapărat stabilă, cu ambiții limitate de reformă în agenda internă, să impună și să susțină reforme structurale, printre care lupta anticorupție în Republica Moldova?

Va reuși administrația centrală de la București să coordoneze un plan multisectorial complex, cu portofolii cheie la miniștri care nu cunosc agenda România – Republica Moldova, date fiind experiențele anterioare, în care schimbări succesive de guverne au făcut ca tot Ministerul Afacerilor Externe să joace, de facto, rolul de coordonator în multiple proiecte din Parteneriatul Strategic România – Republica Moldova? Deocamdată sunt semnale că la Cancelaria Prim-Ministrului Nicolae Ciucă există atribuții în acest sens.

Va reuși administrația centrală de la Chișinău cu instituții nereformate și contra-performante să răspundă prompt și eficient în colaborarea cu România sau orice alt donator de asistență, pe proiecte strategice ori pe cele dedicate comunităților locale? 

Va reuși Republica Moldova să producă rezultate credibile în lupta anticorupție și reforma sistemului judiciar așteptate deopotrivă de populație și de comunitatea internațională? 

În afara acestor realități, contextul internațional nu este deloc favorabil, cu Rusia în ofensivă în Ucraina, criza prețurilor la gaze – încă și mai complicată de amenințările și acțiunile Moscovei, și redresarea lentă a economiilor europene post-Covid19.

Relația România – Republica Moldova în 2022

Relația România – Republica Moldova a intrat într-o perioadă promițătoare, cu multiple angajamente de ambele părți, la cel mai înalt nivel, pe câteva direcții strategice care pot accelera agenda reformistă promisă de Maia Sandu și parcursul european al Chișinăului. Printre acestea, conectarea Republicii Moldova la principalele coridoare europene de transport rutier prin legătură directă cu viitoarea autostradă românească A8 („Unirii”) –  podul Ungheni – Ungheni,  conexiuni strategice pentru gaze naturale și electricitate pentru diversificarea surselor și diminuarea semnificativă a dependenței de gazul rusesc, suport tehnic și know-how pe subiecte sensibile: justiție și anticorupție, afaceri interne.

Noile angajamente semnate cu prilejul ședinței comune a guvernelor de la Chișinău și București, o foaie de parcurs consistentă în 2021 pentru obiectivele din Parteneriatul Strategic România – Republica Moldova, sprijinul financiar și non-financiar masiv din 2021, arată că România își setează obiective din ce în ce mai ambițioase în susținerea Republicii Moldova.

Reducerea costurilor de roaming, proiectele de infrastructură de transport sau energie, protocoale de colaborare din domeniul educației sau planuri de acțiune din domeniul justiției și afaceri interne erau deja parte a discuțiilor dintre cele două state, iar cele cu impact vizibil și rapid pentru cetățeni (roaming, infrastructură de transport, securitate energetică) sunt priorități ce așteaptă soluții de o perioadă lungă de timp. Multe proiecte și priorități sunt de mulți ani pe agenda bilaterală, însă cele două guverne au venit cu noi termene, angajamente și acorduri, în special pe nevoi punctuale (și urgente) ale Chișinăului. Majoritățile politice solide din cele două țări au o șansă importantă de a rezolva pe termen mediu multe dintre aceste nevoi, dacă vor dori cu adevărat progrese în proiectele la care s-au angajat.

Analiza poate fi accesată aici.

Mai multe despre Parteneriatul Strategic România – Republica Moldova aflați aici.

Această analiză este publicată în cadrul proiectului Contribuția societății civile la dezvoltarea Parteneriatului Strategic România – Republica Moldova pentru integrarea europeană a Republicii Moldova cu sprijinul programului Black Sea Trust for Regional Cooperation al German Marshall Fund.

Opiniile reflectate în acest material nu reflectă în mod necesar viziunea Black Sea Trust sau a partenerilor săi.