Știri

Opoziția de la Chișinău a ratat șansa de a demite Guvernul controlat de președintele pro-rus Igor Dodon. După dezbateri lungi și tensionate în cadrul ședinței Parlamentului, moțiunea de cenzură a opoziției a căzut.

Republica Moldova continuă să fie una dintre cele mai afectate țări europene de pandemia COVID19. Neîncrederea în gravitatea pandemiei a fost și este alimentată nu doar de mesajele și campaniile de dezinformare provenite pe filiera rusească, dar și de preluarea și promovarea acestora de politicieni foarte vizibili, precum președintele Igor Dodon și membri ai Partidului Socialist, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, presa mainstream pro-rusească sau nenumărate site-uri obscure cu profil religios sau naționalist. Împreună, acești actori au susținut nu doar narative antieuropene și pro-rusești, dar și adevărate teorii ale conspirației. 

„Se declară neconstituțional textul din art. 76 prim, aliniat 1 din Codul Contravențional”. Până la modificarea textului din lege declarat neconstituțional, limita minimă a amenzii pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 76 prim aliniat 1 din Codul Contravențional va fi egală cu limita minimă a amenzii prevăzute de art. 34, aliniat 2 din Codul Contravențional”, a hotărât marți Curtea Constituțională.

„Dacă nu vrei să știi cât de gravă e situația – nu testezi! Și asta nu e doar rețeta lui Igor Dodon. Și alte persoane s-au exprimat în același mod”, așa a reacționat președintele Societății Române de Microbiologie, profesorul Alexandru Rafila, la ezitarea autorităților moldovene de a efectua mai multe teste pentru depistarea COVID-19.

„În caz de pierdere a controlului asupra pandemiei, am putea ajunge în situația când ginecologii vor fi detașați să intubeze pacienți. (...) Neîncrederea populației în tot ce se întâmplă astăzi este rezultatul neîncrederii lor în mesajele care vin de la autorități. (...) Explicați-le celor din Terapie Intensivă că unuia, care stă acasă, în fața televizorului, îi este tare greu. (...) Dacă lumea ar fi stat acasă două săptămâni, dar fără să iasă deloc, astăzi am fi fost liberi... (...) Nu va mai fi așa cum a fost! Pe noi pandemia ne-a unit!”. Șeful Departamentului Anestezie și Terapie Intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă din Chișinău explică, în interviul oferit Report.md, inclusiv de ce se speculează că, de orice boală ar suferi persoana, medicii scriu că moare de COVID.

Lipsa de responsabilitate de care dă dovadă acum societatea moldovenească în lupta contra noului coronavirus are la bază mesaje contradictorii emise în spațiul public: președintele spune una – prim-ministrul alta, medicii strigă cu totul altceva, iar Biserica procedează exact invers. „Și atunci, omul respinge tot și își caută de viața sa”. Este opinia psihologului și psihoterapeutului din Republica Moldova, Ștefan Popov.

Pandemia de coronavirus a schimbat, în doar câteva luni, regulile economiei mondiale. Instinctul de supraviețuire a generat și generează în continuare decizii care schimbă, din mers, regulile de joc. La mijlocul tuturor acestor schimbări stă China, care încearcă să-și extindă influența economică în zone în care, în condiții de normalitate, nu a reușit. Este vorba de țările din jurul Mării Negre. O echipă de jurnaliști din Ucraina, Moldova, România și Bulgaria a analizat fenomenul, identificând mutări spectaculoase, în termeni de afaceri, care au avut loc în ultimele luni.

Când în țară erau confirmați 15 infectați cu COVID-19, autoritățile moldovene au scos pe străzi blindatele cu mitraliere ca să bage oamenii în case, iar la peste 10 000 de cazuri și, zilnic, câte 8-12 morți – au deschis piețele, mall-urile, frizeriile, în transportul public oamenii se îmbulzesc, mulți fără măști, „ca chibriturile în cutie”, iar premierul Ion Chicu a anunțat că, până la sfârșitul lunii iunie, vor fi reluate toate activitățiele economice. Asta în pofida avertismentelor vizând înrăutățirea situației, venite din partea șefului de la ANSP (Agenția Națională pentru Sănătate Publică): „Putem ajunge în situația Italiei – spitalele vor ajunge supraîncărcate”, susține Nicolae Furtună.