Biroul Național de Statistică (BNS) a numărat 2 804 801 de persoane în Republica Moldova, la recensământul locuințelor și populație din 2014. Jumătate din locuitorii Chișinăului nu au fost numărați.

Datele au fost prezentate vineri, 31 martie 2017, la aproape 3 ani de la desfășurarea recensământului și în condițiile în care, la ultimul scrutin prezidențial, în Registrul Alegătorilor erau înscriși 3,2 milioane de cetățeni cu drept de vot.

Diferența este explicată de către directorul BNS, Vitalie Valcov prin faptul că ar fi vorba despre ”două seturi de date diferite”. Totodată, în Registrul alegătorilor ar fi fost incluși și cetățenii plecați peste hotare, a mai spus Vitalie Valcov. Datele recensământului arată, pe de altă parte, că numai 209 mii de cetățeni ar fi non-rezidenți, adică sunt cei plecați peste hotare.

Totuși, BNS estimează că numărul total al populației ar fi de 2 998 235 de persoane și recunoaște că nu au fost recenzate peste 193 de mii de persoane, majoritatea din Chișinău. Numai 59 la sută dintre locuitorii Chișinăului au fost recenzați, iar 41 la sută au rămas pe dinafară, a declarat Valcov, fără să ofere vreo explicație în acest sens. Anterior, mai mulți experți au semnalat că un număr considerabil de recenzori ar fi renunțat la sarcinile pentru care s-au angajat, pentru că sectoarele pe care fuseseră repartizați, în special în Chișinău, erau prea mari.

Numai 7% - români

Din numărul celor recenzați, doar 98 la sută au dorit să ofere date despre etnie și limba vorbită. Dintre aceștia, 75 la sută s-au declarat moldoveni și numai 7 la sută – români. Următorii după ponderea în rândul populației din Republica Moldova sunt ucrainenii – 6,6 la sută, găgăuzii – 4,6 la sută, rușii – 4,1 la sută, bulgarii – 1,9 la sută și romii – 0,3 la sută.

52,7 la sută au declarat că vorbesc o limbă inexistentă – limba ”moldovenească”, pe când 23,2 la sută – limba română și 13,5 la sută – limba rusă.

Datele recensământului au generat proteste la BNS

Datele au fost contestate de Mişcarea Civică „Tinerii Moldovei”. Membrii organizației unioniste consideră că numărul etnicilor români a fost diminuat. Falsificarea datelor s-ar fi produs la prima etapă a recensământului, prin nerecenzarea tuturor locuitorilor, completarea altor date la efectuarea recenzării, completarea chestionarelor cu creionul, iar în anii 2016 şi 2017, fraudarea deliberată s-a petrecut în timpul introducerii şi centralizării în sistemul electronic a formularelor de recenzare, mai afirmă reprezentanții organizației. Ei au declarat că au efectuat o numărătoare paralelă care arată că 30% din cetăţeni s-ar fi declarat etnici români. Totodată, Mișcarea ”Tinerii Moldovei” susține că numai numărul celor care deţin cetăţenie română este de peste 600 000 de persoane.

De asemenea, Asociația ODIP a organizat un protest la Biroul Național de Statistică, reprezentanții lor declarând că nu recunosc rezultatele recensământului.

Doar 50% au acasă baie sau duș

Datele prezentate de BNS mai arată că numărul populației este în continuă scădere în ultimii ani, situându-se la nivelul anului 1959. Totodată, se atestă îmbătrânirea populației. Numărul populației apte de muncă este de 63 la sută, cu un procent mai puțin decât la recensământul din 2004, iar tinerii de până la 14 ani reprezintă 18 la sută, cu 3 procente mai puțin față de 2004. Numărul pensionarilor, în schimb, a crescut față de ultimul recensământ, de la 15 la 18 la sută.

Peste 96% se declară creștini ortodocși. Datele mai arată că numai jumătate (48 la sută) din populație are acasă baie sau duș, 74 la sută au sisteme de aprovizionare cu apă rece și numai 37 la sută au apă caldă.

Modul cum a fost organizat recensământul din 2014, dar și cum au fost procesate datele, cu prezentarea lor întârziată, la 2 ani și 10 luni după colectarea informațiilor, a fost criticat în repetate rânduri de societatea civilă. Directorul BNS, Vitalie Valcov, a spus că datele sunt valabile și actuale, fiind „bune de utilizat la elaborarea de politici publice timp de încă 7 ani.

Natalia Enache