Justiție   Chișinău    

„Scutul” lui Plahotniuc de la Procuratură, fisurat. Doi deputați, reținuți pentru „jaful secolului”

Încă doi deputați ai Partidului „Șor”, vizați în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari, au rămas fără imunitate și urmează a fi cercetați penal. Aceștia au fost deja reținuți.

Deputatul Partidului „Șor”, Marina Tauber, a fost arestată la câteva minute după ce i-a fost ridicată imunitatea. Aceasta reușise să părăsească clădirea Parlamentului, fiind reținută la Orhei. Mai mulți localnici au încercat să blocheze poliția, dar nu au reușit.

 

La scurt timp, a fost reținută și Reghina Apostolova. Potrivit unui comunicat al Procuraturii, „părăsirea incintei Parlamentului și deplasarea într-o direcție necunoscută, au făcut necesară reținerea acestora, în scopul aplicării măsurilor de urmărire penală”. Procuratura Generală precizează că scopul solicitării de ridicare a imunității nu a fost reținerea expresă a persoanelor vizate, ci efectuarea acțiunilor de urmărire penală.

                                                                             Imagini VIDEO: Publika.md

La Parlament, Marina Tauber le-a spus ulterior jurnaliștilor că nu are nevoie de imunitate și că „nu există nicio bază legală pentru a fi reținută”. „Acesta este un show politic. Noi tot avem informații pe care vrem să le dezvăluim procurorului general. Să nu creadă cei care insistă acum asupra ridicării imunității noastre că noi nu avem informații care pot fi interesante procurorului general”, a spus Tauber.

La rândul ei, Reghina Apostolova a menționat că nu înțelege de ce procurorul nu solicită ridicarea imunității tuturor deputaților ale căror nume apar în raportul „Kroll” („Kroll” este compania internațională care a investigat jaful bancar). „Noi vom colabora cu ancheta! Nu am furat nimic și nu mă tem de nimic”, a spus Apostolova.

Totuși, peste câteva minute, în timp ce demersul procurorului general interimar era examinat de Comisia juridică a Parlamentului, toți reprezentanții Partidului „Șor” au părăsit Legislativul. Pentru ridicarea imunității celor doi deputați ai Partidului „Șor” au votat 56 de deputați din totalul de 101.

Potrivit procurorului general interimar, Dumitru Robu, începând cu 17 august 2012, „Apostolova și Tauber, acționând în interesul grupului criminal condus de Ilan Șor au favorizat fraudarea sistemului bancar, adică comiterea infracțiunii. În timpul apropiat o să fie deferiți justiției nu doar Apostolova și Tauber, ci toate persoanele care au fost implicate nemijlocit în frauda bancară”. La insistența deputatului PDM, Vladimir Cebotari, de a explica în ce fel anume au contribuit cei doi deputați ai Partidului „Șor” la frauda bancară, Robu a repetat: „Organul de urmărire penală deține suficiente probe care confirmă bănuiala rezonabilă de comiterea, de către cei doi deputați, a infracțiunii imputate”.

La 15 august 2019, fără imunitate parlamentară a rămas și liderul Partidului „Șor”, Ilan Șor, condamnat de prima instanță la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari. Cu câteva ore înainte de capitularea politică a PDM, în iunie 2019, atât Șor, cât și Plahotniuc au fugit din Moldova.

Scutul lui Plahotniuc, fisurat

Totodată, majoritatea parlamentară a votat luni, în prima lectură, amendamente importante la Legea Procuraturii, care sparg sistemul în spatele căruia s-a baricadat fostul regim controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc.

Proiectul de lege a fost elaborat și aprobat în grabă de către Guvern la sfârșitul săptămânii trecute și instituie mai multe filtre menite să asigure învestirea unui procuror integru și curajos, determinat să facă dreptate în dosarele de mare corupție. Cel puțin așa spun deputații din majoritatea parlamentară.

Filtre politice pentru procuror apolitic?

Mai exact, noul procuror general urmează a fi ales în două etape. În prima fază, urmare a unui concurs public, o comisie creată de Ministerul Justiției va întocmi o „listă scurtă” de candidați (cel puțin doi), urmând ca, în faza a doua, Consiliul Suprerior al Procurorilor să aleagă viitorul șef al Procuraturii Generale și să-l propună șefului statului.

Cele mai aprinse discuții au vizat anume etapa de preselecție la nivelul Ministerului Justiției, existând temerea politizării funcției. Din comisia de preselecție din cadrul Ministerului Justiției vor face parte: ministrul Justiției, un fost procuror sau un fost judecător cu cel puțin 10 ani de experiență, un expert internațional cu vastă experiență în Procuratură sau în domeniul anti-corupție, un expert recunoscut sau profesor titular în domeniul dreptului, un reprezentant al societății civile. Încă un expert național recunoscut va fi desemnat în comisie de președintele Parlamentului. Toți membrii comisiei de preselecție trebuie să aibă reputație ireproșabilă.

CSP nu a valorificat șansa de a se reforma

Guvernul a inițiat proiectul după ce, mai întâi, după preluarea mandatului, premierul Maia Sandu le-a cerut ferm celor peste 660 de procurori din Republica Moldova să-și facă ordine „în propria curte” - să înceapă să activeze în numele legii și să miște lucrurile în dosarele marilor corupți care au jefuit Moldova. Luni, ministrul Justiției, Olesea Stamati, a declarat că „CSP a demonstrat că nu poate să facă ordine în sistem de sine stătător”.

Din contra, CSP a încercat să autoconserveze casta – după demisia fostului procuror general, Eduard Harunjen, CSP a numit un procuror interimar cu o reputație proastă (a fost înlocuit ulterior, urmare a unei modificări legislative), iar acum încearcă să organizeze rapid (înainte ca legea să prevadă filtrul de la ministerul Justiției) un concurs pentru desemnarea viitorului procuror general. Numai că, prin amendamentele votate luni, Parlamentul a mărit numărul membrilor CSP de la 12 la 15, cei trei membri noi urmând a fi propuși: unul de Guvern, unul de Uniunea Avocaților, plus Avocatul Poporului. În felul acesta scutul de protecție al fostului regim a fost spart, susține deputatul PAS, Dan Perciun. „Este poate cel mai important proiect de lege votat în Parlament de când ne-am asumat guvernarea. Fără reformarea justiției, această republică nu are viitor”, a adăugat el.

Exponenții fostei guvernări (PDM) și deputații Partidului „Șor” au fost cei mai nemulțumiți de amendamentele votate la Legea Procuraturii. Ei s-au declarat sceptici că Ministerul Justiției, condus de un ministru numit pe criterii politice, va propune la funcția de procuror general o persoană apolitică. Văzând că nu-l pot bloca, deputații din opoziție (Partidul „Șor” și PDM) au cerut ca axaminarea acestuia măcar să fie amânată - solicitare respinsă.

Deputatul PDM, Vladimir Cebotari, a spus că prin aceste amendamente noua guvernare „capturează obraznic Procuratura” și a adăugat că deputații democrați le vor contesta la Curtea Constituțională.

Articolul anterior

Laura Codruța Kovesi a fost votată de Consiliul UE pentru șefia Parchetului European

Articolul următor

Fostul regim de la Chișinău, acuzat că a răpit oameni pe care i-a transmis Turciei pentru întemnițare