Codul antipropaganda

„Moldova 1” şi „Radio Moldova” vor fi separate

Proiectul noului Cod al audiovizualului a ajuns Parlament. Iniţiativa legislativă a fost votată în prima lectură. Potrivit proiectului, posturile TV vor fi obligate să producă 8 ore de emisiuni autohtone, dintre care 6 ore să le difuzeze în prime-time. De asemenea, documentul va impune radiodifuzorii să transmită mai multă producţie europeană.

Nu toţi deputaţii sunt de acord cu proiectul noului Cod. În timp ce experţii media afirmă că aceste prevederi vor uniformiza legislaţia Republicii Moldova cu standardele europene privind libertatea de exprimare, unii aleşi ai poporului vorbesc despre riscul concentrării media.

Deputatul PLDM, Maria Ciobanu, a menţionat că în condiţiile noului Cod vor dispărea mai multe televiziuni cu produse de calitate şi vor rămânea cele controlate politic. "Îmi fac marigriji de soarta PRO TV-Moldova, pentru ca este unul din puţinele posturi de expresie românească… Eu nu vreau sa dau nume, dar o televiziune riscă să dispară şi vor rămâne doar televiziunile lui Vlad Plahotniuc”, a menționat Maria Ciobanu.

Se declară război propagandei ruseşti

Autorii documentului susţin, însă, că noul Cod va proteja spaţiul mediatic de propaganda retransmisă de posturile TV şi radio din Federaţia Rusă. Eugen Râbca, expert la Asociaţia Presei Electronice (APEL), unul din autorii proiectului, susține că un astfel de document este necesar pentru Republica Moldova, iar introducerea prevederilor care vor impune radiodifuzorii să aibă mai multe produse proprii şi europene este o măsură care ne va proteja de propaganda rusească. „Produsele autohtone le vor face cu forţe proprii sau le pot procura de pe piaţă. Se propune, de asemenea, ca în programele radiodifuzorilor să fie mai multă producţie europeană”, a explicat expertul APEL pentru Report.md.

Televiziunea publică şi radioul public vor fi două entităţi separate

Noul Cod al audiovizualului mai aduce câteva inovaţii. Dacă va trece şi de lectura a doua, Compania publică „Teleradio-Moldova” va fi reformată, iar televiziunea şi radioul vor fi două entităţi separate: „Moldova 1” şi „Radio Moldova”. Şi această prevedere a generat critici din partea deputaţilor din opoziţie. „Acum din buget cheltuim pentru o instituţie, dar pe viitor se va cheltui pentru două”, s-a revoltat deputatul socialist Vasile Bolea.

Protejarea mijloacelor media independente este unul din angajamentele pe care şi le-a asumat Republica Moldova în faţa ONU. Astfel, în anul 2012, la Summit-ul ONU de la Geneva, Moldova a acceptat 122 de recomandări din partea statelor membre ONU de a îmbunătăţi situaţia în domeniul drepturilor omului, inclusiv în domeniul media. Atunci Germania i-a recomandat Moldovei să întreprindă măsuri în ceea ce privește protejarea mijloacelor media independente.

Lilia Zaharia

Articolul anterior

Consiliul Europei cere măsuri anticorupţie în privinţa parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor moldoveni

Articolul următor

Șansa Moldovei - resuscitarea sistemului bancar din exterior