Republica Moldova continuă să fie una dintre cele mai afectate țări europene de pandemia COVID19. Neîncrederea în gravitatea pandemiei a fost și este alimentată nu doar de mesajele și campaniile de dezinformare provenite pe filiera rusească, dar și de preluarea și promovarea acestora de politicieni foarte vizibili, precum președintele Igor Dodon și membri ai Partidului Socialist, reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, presa mainstream pro-rusească sau nenumărate site-uri obscure cu profil religios sau naționalist. Împreună, acești actori au susținut nu doar narative antieuropene și pro-rusești, dar și adevărate teorii ale conspirației. 

Chișinăul rămâne un poligon de testare pentru proiectarea influenței rusești în Estul Europei, având în politicienii și mass-media locale adevărate vehicule de promovare a narativelor rusești și antieuropene. Moldova nu are anticorpi pentru combaterea propagandei rusești, fiind una din țările cele mai expuse și vulnerabile în fața războiului informațional al Kremlinului. 

Două narative principale au dominat campania de dezinformare în timpul pandemiei de CO-VID19: promovarea extinsă a teoriilor conspirației, respectiv folosirea crizei sanitare de către Rusia și, secundar, de către China, pentru a-și promova agendele proprii și submina solidaritatea europeană. Un număr semnificativ de portaluri media, politicieni marginali, dar și mișcări conspiraționiste deja existente la Chișinău sau figuri religioase au preluat și diseminat teorii ale conspirației care neagă gravitatea pandemiei COVID19, fără un răspuns clar din partea autorităților de la Chișinău, în timp ce aceleași autorități au promovat narativele rusești și, uneori, chiar pe cele antieuropene.

Pentru România, dezinformarea antieuropeană din Republica Moldova este un pericol din ce în ce mai evident, iar afundarea Chișinăului în spațiul rusesc ar reprezenta falimentul moral al politicii sale externe. Propaganda rusă folosește mesaje similare atât la Chișinău, cât și la București, neavând însă aceleași vehicule de promovare. În timpul pandemiei s-au remarcat și la București diverse mișcări și grupuri ce neagă gravitatea pandemiei, inclusiv mișcări ce se opun vaccinării obligatorii sau instalării de antene 5G, ce au fost promovate intens de portaluri pro-rusești precum Sputnik.md. Campaniile de dezinformare rusești rămân mult mai puțin percutante în România, în lipsa unor multiplicatori locali relevanți, dar narativele promovate rămân similare.

CRPE a identificat opt răspunsuri la o serie de necunoscute și întrebări privind cine, cum și de ce a ajutat la expunerea populației Republicii Moldova la intoxicarea cu minciuni, conspirații și narative anti-occidentale, ce efecte pe termen mediu și lung pot avea acestea în relația dintre Moldova și Uniunea Europeană, dar și dacă dezinformarea de la Chișinău poate fi un pericol pentru România. 

Raportul complet poate fi accesat aici.

Acest material este parte a proiectului "Identificarea,  expunerea și deconstruirea campaniilor de dezinformare și știri false promovate de Federația Rusa în Republica Moldova și regiunea extinsă a Mării Negre”, implementat de CRPE-Republica Moldova, în parteneriat cu Report.md, și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation, un proiect al German Marshall Fund.

Opiniile exprimate în acest material nu reflectă în mod necesar viziunea The Black Sea Trust sau a partenerilor săi.