Semnal de alarmă   Chișinău    

Încă o tentativă de a legaliza banii proveniți din „jaful secolului”?

În Republica Moldova se menţine riscul legalizării, prin diferite metode, a unor capitaluri de provenienţă dubioasă. Declaraţiile recente ale ministrului Finanţelor, Octavian Armaşu, cu privire la o eventuală cedare de către Banca Naţională (BNM) a unei părţi din datoria internă, urmare a convertirii garanţiilor, în favoarea unui potenţial investitor trebuie examinată cu atenţie şi prudenţă.

Acţiunea ar putea fi o modalitate de legalizare a unor fonduri fraudate anterior în Republica Moldova. Semnalul de alarmă este tras de „Transparency International - Moldova”.

În decembrie 2016, un grup de deputaţi, inclusiv Andrian Candu, preşedinte al Parlamentului, a venit cu o iniţiativă legislativă privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cunoscută sub denumirea ”amnistia capitalurilor obţinute ilegal”. Reprezentanţii societăţii civile au condamnat iniţiativa de adoptare a acestei legi, considerând că aceasta ar legaliza banii obţinuţi fraudulos şi ar compromite lupta anticorupţie în Republica Moldova. Printr-un efort comun al societăţii civile, mediului de experţi şi partenerilor de dezvoltare, acest proiect a fost blocat, iar în februarie 2017 – retras din Parlament , chiar dacă a fost votat în prima lectură.

Recent, într-un interviu, ministrul Armaşu a admis situaţia în care Banca Naţională a Moldovei (BNM), deţinătoare a valorilor mobiliare emise de Ministerul Finanţelor, pentru a converti în datorie internă de stat garanţiile emise de Guvern în noiembrie 2014 şi martie 2015 (13,2 miliarde lei), ar putea ceda o parte din titluri (până la 40%) către un investitor.

Transparency International - Moldova atenționează că că Legea nr. 235/2016 de convertire în datorie de stat internă a garanţiilor, asumată de Guvernul Filip, a fost una cu abateri. Prin această lege s-a încercat legalizarea deciziilor ilegale ale guvernelor anterioare de alocare a creditelor de urgenţă de la BNM către trei bănci implicate în fraudele bancare, cunoscându-se din start despre incapacitatea rambursării acestor mijloace şi utilizarea lor în alte scopuri decât cele declarate – compensarea depozitelor persoanelor fizice.

La moment, în Republica Moldova se menţine riscul legalizării, prin diferite metode, a unor capitaluri de provenienţă dubioasă. De aceea, declaraţiile ministrului Finanţelor cu privire la eventuală cedare de către BNM a unei părţi din datoria internă, urmare a convertirii garanţiilor în favoarea unui potenţial investitor, trebuie examinată cu mare atenţie, întrucât ar putea fi o modalitate de legalizare a unor fonduri fraudate anterior.

Chiar dacă Legea de convertire în datorie de stat internă a garanţiilor admite o cedare de până la 40% din valorile mobiliare de stat către un posibil investitor, motivaţia acestuia ar putea fi determinată de dorinţa legalizării unor mijloace de origine dubioasă. Interesul economic şi financiar strict legat de dobânzi lipseşte. Şi, dacă nu s-a reuşit anterior printr-o lege specială de legalizare a capitalului, acum pot fi utilizate alte metode împachetate economic, făcându-se referinţă la independenţa BNM care poate lua o astfel de decizie. 

Mai ales că tranzacţiile cu investitorii în valori mobiliare de stat sunt considerate secrete, informaţiile despre investitori nefiind accesibile nici publicului, nici mai multor instituţii ale statului. Valoarea tranzacţiei (40% din cele 13,2 miliarde lei) s-ar cifra la 5,2 miliarde lei – o sumă impunătoare care constituie aproape un sfert din datoria internă a Republicii Moldova. Astfel, este evidentă vulnerabilitatea statului şi, respectiv a Ministerului Finanţelor, faţă de un atare investitor.

TI-Moldova atenționează Banca Naţională a Moldovei şi Ministerul Finanţelor asupra inadmisibilităţii de a permite legalizarea capitalurilor obţinute ilegal, sub acoperirea unor legi adoptate cu abateri de la prevederile constituţionale de guvernele Leancă, Gaburici şi Filip. De asemenea, TI-Moldova solicită partenerilor de dezvoltare să ia atitudine în legătură cu intenţia guvernanţilor de a pune valorile mobiliare de stat la dispoziţia unor potenţiali investitori cu mijloace de origine frauduloasă, care ar putea intra ulterior în posesia proprietăţilor publice.

Articolul anterior

Falșii pro-europeni, „omuleții verzi” și pericolul venirii „tancurilor rusești” la Chișinău

Articolul următor

Siegfried Mureșan după întrevederea cu Iurie Leancă: „I-am transmis că așteptăm ca recomandările Comisiei de la Veneția să fie pe deplin implementate”