Cei care „au pus gând rău” presei anul trecut, au ajuns în văzul lumii. Este vorba de deputaţi, miniştri, primari, politicieni, etc. Aceştia pot fi văzuţi în faţa Parlamentului Republicii Moldova, pozele lor fiind afișate pe un „panou al ruşinii”.

Deja al doilea an consecutiv, cu ocazia Zilelor Libertăţii Presei, Centrul Independent de Jurnalism i-a prezentat publicului pe inamicii presei, fiind vorba de politicieni, dar și de formaţiunile politice care au încercat, în ultima perioadă, prin acţiuni sau prin inițiative legislative, să îngrădească accesul la informaţiile de interese public. În lista „codaşilor” stă liderul PLDM Vlad Filat, politicieni - membri ai Partidului Democrat din Moldova: Dumitru Diacov, Marian Lupu, Vlad Plahotniuc, socialistul Vladimir Ţurcan, liberalul Mihai Ghimpu, primarii oraşelor Bălţi şi Orhei, Renato Usatîi şi  Ilan Shor, dar şi ministrul  Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan.

Unii politicieni deja se simt „ca acasă” pe acest „Panou al Ruşinii”, deoarece stau atârnați pe „panoul rușinii” deja al doilea an. Este vorba de Vlad Plahotniuc, Vlad Filat şi Dumitru Diacov. În acest an de pe panou au „coborît” deputatul Constantin Țuțu și fostul președinte al Parlamentului Igor Corman, care s-a retras din politică.

Politicienii continuă să limiteze accesul jurnaliştilor

Directoarea CJI, Nadine Gogu, susține că cea mai acută problemă cu care se confruntă presa în ultima perioadă este legată de accesul limitat la informaţie. „Acțiunea de azi are drept scop responsabilizarea politicienilor. Vrem să le reamintim că jurnaliștii au întâmpinat mai multe probleme anul trecut. Cea mai acută - accesul limitat la informație. Pe „panou al ruşinii” am inclus mai multe cazuri de îngrădire a accesului jurnaliștilor la ședințele publice. Am sesizat că Parlamentul intenționează să obstrucţioneze activitatea presei, mai cu seamă a celei on-line, prin adoptarea anumitor legi. S-au evidențiat, de asemenea, unii politicieni cu niște declarații care vin în contradicție cu principiile unei societăți democratice”, a spus directorul CIJ.

                                                     Inamicii presei 2015 - 2016 / FOTO: report.md 

Unii politicieni au rămas surprinşi că au fost catalogaţi ca inamici ai presei. Deputatul socialist, Vladimir Țurcan, ne-a spus că nu înțelege din ce cauză a fost inclus pe „panoul rușinii”: „Foarte interesant - eu cu presa sunt foarte deschis”, s-a revoltat acesta.

Deputații socialiști Vladimir Ţurcan, Eduard Smirnov, Grigore Novac și Adrian Lebedinschi se numără printre autorii proiectului de lege cu privire la modificarea și completarea Codului audiovizualului, document care a stârnit mai multe nemulțumiri din partea societății civile. „Noi, socialiștii, din contra, am optat pentru limitarea monopolizării presei. Am propus să fie micșorat numărul de licențe pe care trebuie să le dețină o persoană fizică sau juridică”, a precizat Țurcan.

Despre limitarea accesului jurnaliştilor la informaţiile de interes public au sesizat câteva organizaţii de media în Memoriul privind libertatea presei în R. Moldova în perioada 3 mai 2015 – 3 mai 2016, studiu în care sunt evidenţiate cele mai grave probleme cu care se confruntă breasla jurnalistică din Moldova. Printre acestea se numără și concentrarea excesivă a mass-media în mâinile unor patroni-politicieni.

Presa din Moldova şi România - pe poziţii diferite, dar cu probleme comune

Îngrădirea accesului la informaţie şi politizarea mass-media sunt două probleme specifice şi României, chiar dacă ţara vecină se află în acest an, potrivit Indexul global al libertăţii presei întocmit de organizaţia Reporteri fără Frontiere, pe locul 49, urcând trei poziţii faţă de anul precedent.

Cristian Pantazi, jurnalist de la HotNews.ro, a comunicat pentru Report.md că în România, instituţiile codaşe în oferirea informaţiilor de interes public sunt cele din cadrul autorităţilor publice locale. „Este vorba de primării, consilii judeţene, instituţii desconcentrate, acolo unde sistemul de „ckecks and balances”(sistem eficient de control şi echilibrare) e deficitar, unde societatea civilă e mai slab organizată”, susține jurnalistul român. El a specificat însă că nici autorităţile centrale nu sunt foarte deschise. „Și unele instituţii centrale răspund greu la solicitările de informaţii publice, mai ales când este vorba de teme care nu le convin conducătorilor acestora”, adaugă Pantazi.

În opinia jurnalistului, în cazul unui refuz sau tergiversare în oferirea răspunsului la solicitările de informații, ar trebui sancţionată atât instituţia publică, cât şi funcţionarul responsabil.

Judecata – soluţie cu năbădăi

Atât în România, cât şi în Republica Moldova, unica acţiune de responsabilizare a autorităţilor, atunci când acestea refuză să ofere informaţii de interes public, este judecata - procedură care durează şi presupune costuri. Reprezentanţii Active Watch din România au specificat, însă, pentru Report.md, că puţini jurnalişti aleg calea judecăţii. „Foarte puțini merg în instanță, pentru că puțini jurnaliști dispun de resurse pentru a se adresa instanțelor. E nevoie de timp și de minime competențe juridice, uneori și de cheltuieli materiale. De altfel, cred că pe asta și mizează  cei care refuză să răspundă”, au specificat reprezentanţii Active Watch - o organizaţie neguvernamentală din România care militează pentru comunicarea liberă în interes public.

Lilia Zaharia