Între Est şi Vest

Corupţia şi sărăcia ţin Moldova departe de UE

Perspectiva aderării Republicii Moldova la UE este împiedicată de nivelul înalt al corupţiei, de sărăcie, de ritmul lent al reformelor, iar pe termen lung - de conflictul transnistrean.

În contextul divizării societăţii pe criterii geopolitice, fapt accentuat şi de recentele alegeri prezidenţiele, subiectul integrării europene a Republicii Moldova revine în actualitate. Spre deosebire de alte state care au aderat la UE, în Republica Moldova nu există nici consens politic, nic social în ceea ce priveşte integrarea ţării în comunitatea europeană. Rezultatul scrutinului prezidenţial îi determină pe experţi, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile să se întrebe dacă există în continuare voinţă politică pentru a continua apropierea de UE sau poate ne îndreptăm către Rusia? Subiectul a fost discutat în cadrul Conferinţei „Moldova între Est şi Vest: Perspectivele de aderare ale Republicii Moldova la UE, în cadrul Politicii Europene de Vecinătate”, organizată de Institutul Democraţilor Europeni, cu susţinerea Parlamentului European.

Experţii au menţionat că orientarea externă a Republicii Moldova ţine strict de deciziile luate în interiorul ţării. În acelaşi timp, însă, au accentuat că există obstacole serioase care complică perspectiva aderării Moldovei la UE în următorii ani, în special nivelul ridicat al corupţiei politice şi economice, sărăcia, ritmul lent al procesului de reformă şi, pe termen lung – conflictul transnistrean.

O dilemă falsă

Ambasadorul Slovaciei în Republica Moldova, Robert Kirnag, este de părere că dilema „Est sau Vest”, este una falsă, având în vedere că din punct de vedere geografic, Republica Moldova, ca şi Slovacia, aparţine spaţiului european: „Contextul actual trebuie analizat prin prisma viziunilor politicienilor asupra viitorului ţării. Aceste şocuri între Vest şi Est sunt împotriva interesului național al Republicii Moldova. Moldova rămâne între Est şi Vest, însă caracterul şi natura reformelor trebuie să fie universale, la fel ca şi principiile democratice”, a menţionat ambasadorul, precizând că orientarea externă a ţării nu poate fi dictată din exterior.

”Republica Moldova este o ţară europeană, însă va putea adera la UE doar dacă va îndeplini condiţiile şi rigorile impuse de UE. Iar această abordare, spre Est sau Vest, nu este în interesul dezvoltării ţării. Slovacia, în proporţie de 100% este dependentă de gazul şi petrolul rusesc, iar ¼ din exportul său este către Rusia. Ar fi o prostie să ignorăm această piaţă în viitor. Republica Moldova trebuie să-şi urmeze interesul său şi să conlucreze atât cu Estul, cât şi cu Vestul”, consideră diplomatul.

”Statele mici trebuie să-şi menţină echilibrul, iar Republica Moldova trebuie să fie deschisă atât spre Est, cât şi spre Vest”, a sugerat politologul croat, Monika Begovic, expert în afaceri internaţionale: „Republica Moldova prezintă interes pentru marile puteri, atât pentru Federaţia Rusă, cât şi pentru SUA, deoarece ambele doresc să-şi menţină poziţia geopolitică şi să-şi sporească interesele în regiune”, a spus expertul, precizând că „Republica Moldova trebuie în continuare să balanseze între Est şi Vest şi să implementeze eficient agenda de reforme”.

Expertul economic Veaceslav Ioniţă este de părere că „în învălmăşeala dintre Est şi Vest”, cursul european al ţării nu va fi afectat, chiar dacă preşedintele nou ales este unul de orientare pro-rusă: „Dimpotrivă, vom avea în spaţiul public mai multe discuţii despre aceasta”, a spus Ioniță.

Nu mai este suficient doar să te declari pro-european

Uniunea Europeană nu mai acceptă doar declaraţii de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova. Experţii europeni dau din deget autorităţilor şi spun că aceste declaraţii trebuie probate cu fapte concrete şi cu reforme asumate: „Pentru UE nu mai este suficient să te declari pro-european. Dacă doreşti să devii membru al Clubului, trebuie să respecţi atât regulile scrise, cât şi pe cele nescrise. Nici o ţară nu intră în UE prin uşa din spate şi aderarea Moldovei la UE va fi posibilă doar dacă vor fi respectate principiile şi valorile europene, regulile de joc acceptate în familia europeană. În ultimii ani, sub drapelul UE, au fost comise mai multe fapte care au descurajat cetăţenii Republicii Moldova. Acum, scopul trebuie să fie recâştigarea sprijinului cetăţenilor în favoarea parcursului european al ţării. Pentru aceasta este necesar să existe rezultate tangibile, care să-i permită ţării să devină mai competitivă pe plan extern şi mai atractivă pentru investiţiile străine”, spune ambasadorul, precizând că pentru „Slovacia, integrarea în UE a fost calea spre dezvoltarea şi modernizarea ţării”.

Pe de altă parte, politologul român Mihai Sebe lasă să se înţeleagă că „atâta timp cât UE va continua să ofere sprijin financiar Republicii Moldova, autorităţile de la Chişinău vor menţine, cel puţin la nivel declarativ, cursul pro-european de dezvoltare.

„Atâta timp cât actorii internaţionali şi UE oferă bani Republicii Moldova pentru funcţionarea statului, reformele vor continua, fie şi din dorinţa de a asigura plata salariilor şi pensiilor. Astfel va exista acest minim de „curs european”, dictat de factorul economic. Problemele structurale nu sunt neapărat partiinice. Pentru a rezvolta anumie probleme este nevoie de măsuri care vor trebui implementate atât de partea dreaptă a eşichierului politic, cât şi de cea stângă, dacă se doreşte ca sistemul public să funcţioneze. Sunt măsuri care depăşesc caracterul partiinic sau dorinţa de apropiere de Bruxelles sau de Moscova. Viaţa dictează anumite reguli”, a precizat politologul.

UE nu vrea să importe conflicte nesoluţionate

O eventuală integrare a Republicii Moldova în UE nu poate avea loc fără soluţionarea conflictului transnistrean: „Pur şi simplu înainte de aderarea la UE trebuie să rezolvaţi problema transnistreană, pentru că UE nu are nevoie de un nou Cipru. Noile state-membre ar trebui să contribuie la stabilitatea UE şi nu să importe alte conflicte nesoluţionate. Din acest punct de vedere aveţi nevoie de curaj, de oameni integri la conducere şi de o viziune clară. Este important să demonstraţi prin fapte concrete persoanelor de pe malul stâng al Nistrului că viaţa pe malul drept este mai bună. Noi suntem convinşi că cei din regiunea transnistreană vor avea parte de o viaţă mai confortabilă într-o Moldovă reunificată şi integră”, a spus ambasadorul Robert Kirnag.

În opinia sa, orice confruntare militară ar fi un eşec pentru forţele armate ale Republicii Moldova. „Conflictul transnistrean nu poate fi rezolvat prin forţă. Trebuie identificate soluţii bazate pe compromis, care să recunoască integritatea teritorială a ţării. Noi suntem aici pentru a vă acorda ajutor, dar nu putem soluţiona aceste problemele în locul Dvs.”, a precizat diplomatul.

În context, Monica Begovic a menţionat că „armata rusă în Transnistria este menţinută pentru a împiedica Republica Moldova să se integreze în oricare structură, având în vedere că nu deţine controlul asupra întregului său teritoriu”.

Economie cu probleme

În opinia experţilor naționali și internaționali, economia ţării rămâne într-o situaţie extrem de complicată. Această stare de lucruri se explică prin faptul că economia este bazată pe consum, bugetul de stat fiind în proporţie de 70% format din taxe vamale şi accize. Asta înseamnă că majoritatea banilor trimişi de cetăţenii care muncesc peste hotare nu sunt investiţi, ci doar cheltuiţi, ceea ce presupune că aceste resurse doar completează bugetul şi nu oferă impuls pentru dezvoltare.

Experţii sugerează autorităţilor Republicii Moldova să abordeze provocările secolului XXI şi să pună accent pe servicii şi IT, evidenţiind faptul că aceasta este unica modalitate prin care ţara noastră ar putea să-şi restructureze economia. În opinia lor, Moldova are nevoie ca de aer de investiţii străine, însă pentru ca acestea să vină în ţară, este nevoie de stabilitate politică, economică, financiară și de stârpirea corupției.

„În ultimul timp, au fost realizate multe acţiuni în ceea ce priveşte stabilizarea situaţiei din sectorul bancar, aceasta fiind o garanție pentru investitori că banii lor sunt în siguranţă. Însă dacă ne uităm atent, vedem că în băncile din Republica Moldova se întâmplă un paradox: băncile nu-şi pierd banii lor, ci ai cetăţenilor”, a spus ironic Robert Kirnag, în contextul în care, în 2014, din sistemul bancar au fost sustraşi fraudulos peste un milion de dolari, datoria Guvernului faţă de Banca Naţională fiind pusă pe seama cetăţenilor.

Directorul pentru afaceri internaţionale din cadrul Universităţii Pan-Europene din Bratislava, Slavomir Rudenco, a accentuat faptul că potenţialul Republicii Moldova constă în resursele sale umane: „Aveţi potenţial pentru a putea coopera cu orice grup economic. Potenţialul Dvs. sunt oamenii, resursele umane calificate, forţa de muncă. Poziţia ţărilor mici este una specifică. Poate aceste ţări nu ar putea să realizeze lucruri mari în ceea ce priveşte politica internaţională, dar aveţi persoane puternice, care ar putea să reprezenite ţara în plan global. Nu cred că vreo una din ţările mici, precum Croaţia, Slovacia sau Estonia, s-au pierdut în cadrul UE sau au teama că nu pot oferi ceva UE. Dimpotrivă, au demonstrat că pot fi extrem de valoroase. Acelaşi îndemn îl am şi pentru Moldova”, a spus Rudenco.

Veaceslav Ioniţă a accentuat că dezorganizarea internă a ţării şi lipsa unei ordini economice şi concurenţiale afectează direct Republica Moldova. „Toţi vorbim de jaful care a avut loc în sistemul bancar, dar lipsa unei concurenţe ne face să plătim în fiecare an mai scump pentru bunuri şi servicii sau să ne vindem marfa la un preţ redus. Cineva are profituri doar pentru că noi nu avem capacitatea de a face ordine în propria curte. UE nu dă indicaţii. Fiecare ţară decide dacă vrea sau nu să se apropie de UE. UE este gata să ne susţină, pentru asta, însă, noi trebuie să facem dovada că suntem europeni, inclusiv în gândire”, a spus Ioniţă.

Participanţii la discuţii au evidenţiat și necesitatea unei voinţe politice din partea tuturor forţelor politice, pentru susţinerea ideii de transformare a Republicii Moldova.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

Dosarul „Diaspora”: Judecătoarea, învinuită de lipsă de obiectivitate

Articolul următor

Record de secții de votare în Republica Moldova la parlamentarele din România