Fostul șef al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, riscă un proces la Curtea Europeană de Justiție, fiind suspectat că ar fi încălcat principiile etice și normele Uniunii Europene, pe motiv că ar lucra la o bancă.

În luna iulie curent, banca Goldman Sachs a anunţat că Barroso, care a prezidat Comisia Europeană în perioada 2004-2014, anterior fiind şi premier al Portugaliei, va fi preşedinte fără rol executiv al diviziei internaţionale a băncii americane şi va oferi consultanţă în probleme globale.

The Goldman Sachs Group, Inc., numită scurt şi Goldman Sachs, este una dintre cele mai mari companii de holding bancar din lume, care desfăşoară activităţi de investiţii bancare,  şi management de investiţii. Această companie financiară este în lista neagră a UE după ce conducerea instituţiei, l-a asigurat pe ministrul britanic de Finanțe, George Osborne, că va ajuta Londra să rămână un centru financiar internațional de vârf după Brexit.

La aflarea veştii că Barosso ar activa în acest holding, actualul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a demarat o investigaţie internă pentru a cerceta care este rolul fostului preşedinte al CE în această instituţie bancară.

Barosso riscă să-și piardă pensia de oficial european

Potrivit Hotnews.ro, Juncker îi solicită lui Barroso „clarificări privind noile sale responsabilităţi şi termenii de referinţă ai contractului”, se arată în scrisoarea trimisă de șeful Comisiei Europene. Barroso nu a răspuns, deocamdată, cererii.

Parlamentul European este în drept să îi interzică unui fost comisar să se angajeze timp timp de un an şi jumătate după ce pleacă din funcţia publică.

Potrivit normelor Uniunii Europene,foştii comisari care încalcă regimul juridic al integrităţii atunci când acceptă funcţii noi în instituţii care nu susţin valorile europene, după ce au plecat de la Comisie, riscă să-şi piardă dreptul la pensie.

Juncker şi alţi oficiali europeni au fost indignaţi la aflarea veştii că Barroso a acceptat un post la o firmă care are o reputaţie proastă în Europa.

Prietenul politicienilor moldoveni controversați 

               Jose Manuel Barroso, la Chișinău, alături de oligarhul Vlad Plahotniuc / FOTO: Report.md

Jose Manuel Barroso este cunoscut în Republica Moldova datorită „prieteniei sale” cu diferiți politicieni suspectați de corupție. Cu patru ani în urmă, când s-a întâlnit la Chişinău cu fostul premier Vlad Filat (deja în închisoare), fostul oficial european declara că vede Republica Moldova ca pe o parte a Uniunii Europene, iar pe moldoveni îi percepe ca fiind europeni. El a mai spus atunci că vizita sa este un semnal de recunoaștere a succeselor Moldovei. Se întâmpla în timp ce din sistemul bancar al țării se fura 1 miliard de dolari.

Anul trecut, Barosso a venit la Chișinău cu un mesaj mai dur.  Fiind invitatul controversatului oligarh moldovean Vlad Plahotniuc la forumul: "Republica Moldova în noul context regional", Barosso a declarat că Moldova înregistrează restanțe în aplicarea reformelor, iar Uniunea Europeană este dezamăgită de modul cum acestea sunt implementate. "Personal am rămas dezamăgit de marile cazuri de corupție. Moldova are mult de muncit pentru a ajunge la progresul social şi economic", a menţionat atunci Jose Manuel Barroso.

În perioada când Barosso era preşedinte al Comisiei Europene, mai exact din 2007, UE a acordat Moldovei aproximativ 782 milioane de Euro – cei mai mulți bani oferiți pe cap de locuitor (37 de euro) de către UE unei țări din Parteneriatul Estic.

Iar într-un recent raport special, prezentat de Curtea Europeană de Conturi (ECA), auditorii europeni au stabilit că banii trimiși de UE în Moldova au fost irosiți ineficient. Ei au admis că principala cauză a irosirii banilor contribuabililor europeni ar fi corupţia din Moldova, dar atenționează că o anumită vină o are şi Comisia Europeană care nu a intervenit la timp. "CE a identificat în mod corect riscurile de corupţie şi de instabilitate macroeconomică în Republica Moldova, reacţia putea fi mai rapidă în momentul în care riscurile s-au materializat”, se arată în raportul Curţii Europene de Conturi.

Lilia Zaharia