Medicii trag un nou semnal de alarmă: aproximativ 900 de cazuri noi de cancer mamar sunt depistate anual în Moldova și tot din cauza cancerului mamar mor în fiecare an peste 450 de femei.

În unele state europene, cum ar fi Elveția sau Marea Britanie, incidența cancerului mamar este mai mare decât în Moldova, însă în aceste țări rata vindecărilor este mai mare, iar mortalitatea prin tumori maligne e cu mult mai redusă decât la noi. Explicația statisticilor alarmante din Moldova e simplă: diagnosticarea tardivă a bolii. 

98% dintre cazurile de cancer la sân ar putea fi tratate dacă ar fi depistate la timp

„Dacă în spațiul comunitar peste 60% din totalul bolnavilor de cancer se adresează la medic în stadiul I al bolii, când șansele de vindecare sunt mari, în Moldova doar 10% din femei depistează cancerul la sân într-un stadiu incipient, iar 40% se adresează la medic în stadii avansate – III şi IV. Așa se explică și faptul că din totalul cazurilor noi înregistrate într-un an, 10 la sută se soldează cu deces, iar în următorii 5 ani – 52% dintre femeile supuse tratamentului pierd lupta cu boala”, a comunicat pentru Report.md specialistul în oncologie al Ministerului Sănătății, profesorul Vasile Jovmir, cercetător ştiinţific principal la Institutului Oncologic. „La nivel european se investește mult în prevenire și depistare precoce. La bază stă următoarea filozofie: cu cât mai repede este depistată boala, cu atât mai mult cresc șansele de vindecare, iar cheltuielile pentru tratament sunt mult mai mici. 98% dintre cazuri pot fi tratate dacă sunt depistate la timp, așa cum se întâmplă în Europa, unde mortalitatea provocată de cancerul la sân a scăzut în ultimii 20 de ani la jumătate”, susține medicul. 

Cele mai multe cazuri de cancer la sân sunt înregistrate la nordul republicii

În Republica Moldova, cancerul la sân este al doilea cel mai frecvent tip de cancer, iar 70 la sută dintre femeile care dezvoltă această boală au vârsta cuprinsă între 50 și 70 de ani și provin din mediul rural. Potrivit datelor Ministerului Sănătății, la finele anului 2015, în Republica Moldova erau înregistrate 9 616 cazuri de cancer mamar. De zeci de ani de când profesează la Institutul Oncologic în calitate de chirurg mamolog, Vasile Jovmir spune că cele mai frecvente cazuri sunt înregistrate în nordul republicii și mai puțin în zonele centru și sud. De ce? Nu există un răspuns cert. "Ar putea fi din cauza poluării cu nitrați a apei și a solului. Or, știți bine că în perioada sovietică nordul republicii era vestit pentru recoltele bogate obținute prin utilizarea intensivă a îngrășămintelor chimice. Desigur că riscul de a dezvolta cancer mamar poate crește și în funcție de modul de viață, obiceiurile alimentare, expunerea la radiații etc.”, susține Vasile Jovmir.

Lipsa culturii sanitare face victime


Potrivit profesorului, problema cea mare este lipsa culturii sanitare a populației, mai ales în mediul rural. „Femeile nu merg la medic decât atunci când tumoarea crește în dimensiuni. Cancerul local nu provoacă dureri decât în stadiile avansate. De multe ori amână vizita la medic din ignoranță, lipsă de timp, frica de diagnoză sau lipsa banilor”. Dar cum rămâne cu acele cazuri în care medicii, invocând lipsa medicamentelor în spital, pun pacientul în situația să plătească pentru unele proceduri sau medicamente? „În Republica Moldova costul tratamentului bolnavilor de cancer este suportat de stat. Metodele folosite pentru tratament sunt cele clasice: îndepărtarea tumorii, asociată cu chimioterapia sau radioterapia. Da, este adevărat, Institutul Oncologic dispune de echipament medical învechit, care se mai defectează, însă pacienții pot apela, în caz de necesitate și la indicația medicului curant, la diagnosticare în centrele private și atunci cheltuielile sunt rambursate de stat. Pentru cazurile când medicii cer bani pentru tratament, există mai multe telefoane de încredere la care îi încurajez pe pacienți să sune în cazul în care este vorba de corupţie. În plus, pacientul se poate adresa la alt medic”, susţine profesorul Jovmir. La numărul 0-800-99999 pacienții pot denunța medicii corupți și pot obține consultații privind dreptul la asistența medicală gratuită. Mai există şi „linia verde” a Centrului Național Anticorupție și cea a Ministerului Sănătății.

Cum ținem cancerul mamar la distanță?

„Grație Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM), am realizat un program de screening gratuit în raioanele Anenii Noi, Ștefan Vodă, Soroca și Orhei. Adică zilnic, în mod organizat, au fost aduși  la centre medicale din Chișinău, care dispuneau de aparatele necesare, câte un grup de femei pentru controlul de rutină. Peste 20.000 de femei din aceste raioane au beneficiat de examinare și consultație clinică gratuită. Astfel am depistat peste 400 de cazuri noi de cancer. Dar statul nu poate suporta asemenea cheltuieli. Femeile singure trebuie să fie responsabile de sănătatea lor”, consideră profesorul Jovmir. Pentru a ține cancerul mamar la distanță, el îndeamnă femeile ca, pe lângă autoexaminarea sânilor, vizitele periodice la medic, acestea să efectueze cu regularitate o ecografie a glandei mamare, iar după 40 de ani să recurgă la o mamografie o dată la doi ani. În plus, să nu uite că modul sănătos de viață ar putea reduce riscul declanșării bolii.

Proteze mamare asigurate de stat... doar pe hârtie

Puține dintre femeile care au suportat intervenții chirurgicale de extirpare a sânilor, așa-zisele  mastectomii, știu că statul trebuie să le asigure proteze mamare gratuite. Cel puțin așa indică o lege care e în vigoare de doi ani, dar care nu funcționează din lipsă de bani - nu pot fi organizate licitațiile pentru procurarea protezelor externe. Acestea, însă, sunt extrem de necesare pentru restabilirea psihicului bolnavei și integrarea ei în societate. În acest an, statul a alocat pentru prima dată  o sumă pentru procurarea  protezelor  mamare,  atât externe cât și pentru implante, dar o cantitate mult prea mică, dacă ținem cont că anual sunt efectuate 600 – 700 de operații de înlăturare a sânului,  iar la evidență sunt în total peste 8 mii de paciente, care ar dori să primească gratuit proteze. „Anual, de proteze externe au nevoie aproximativ 2 mii de paciente (protezele sunt schimbate la 2 -3 ani), unele dintre ele ar putea beneficia de implanturi mamare de silicon. În plus, nu putem ști ce necesități va avea viitorul pacient, de aceea insistăm ca în Moldova să introducem același sistem care funcționează în Occident sau chiar în România: pacientele să-și aleagă singure modelul potrivit și să le procure din farmacii, iar statul doar să ramburseze costurile”, a mai spus profesorul și chirurgul mamolog Vasile Jovmir.

A fost votat primul Program Naţional de Control al Cancerului

Situația ar urma să se schimbe din acest an, după ce, acum două săptămâni, Guvernul a aprobat primul Program Naţional de Control al Cancerului pentru anii 2016-2025. Potrivit acestuia, numărul bolnavilor care decedează din cauza cancerului ar trebui să se reducă cu 7% până în anul 2025. Ministerul Sănătății și-a propus să întreprindă o serie de acțiuni pentru a asigura accesul a cel puţin 80% din pacienţii cu cancer la servicii calitative de diagnosticare, tratament şi îngrijire continuă. În acest scop va fi revizuită organizarea serviciului oncologic la nivel naţional. Institutul Oncologic va fi dotat suplimentar cu dispozitive medicale și asigurat cu personal medical, fiind desemnat în calitate de Centru Naţional de Referinţă în Oncologie.  De asemenea, vor fi revăzute programele de instruire a specialităţilor în oncologie. În cadrul Programului urmează să fie asigurat accesul la îngrijiri paliative şi servicii de reabilitare pentru pacienţii cu cancer în stadii terminale. Urmează ca această profesie să fie introdusă în Nomenclatorul specialităţilor din ţară, iar personalul medical să fie pregătit peste hotare în acest domeniu și să fie certificat în țară.

Fonduri europene pentru diagnosticare și tratament

Programul Național mai prevede crearea Registrului de Cancer, care să reprezinte o bază sigură de date privind activităţile de prevenire, depistare precoce şi tratamentul cancerului. De asemenea, pentru prima dată, Republica Moldova va avea un Consiliu consultativ responsabil de monitorizarea şi evaluarea implementării intervenţiilor publice în controlul cancerului. Această structură va fi constituită din experți, care se vor ocupa de coordonarea programelor de screening şi a acțiunilor realizate de diferiți prestatori publici şi privați sau din asistența spitalicească şi primară. "Este foarte important că odată cu aprobarea Programului Național de Control al Cancerului, adică expunerea clară a viziunii și conceptului organizării serviciului oncologic în Republica Moldova și probarea lui de către Guvern, se deschide calea și posibilitatea de a accesa fonduri europene și de a colabora mai intens cu Uniunea Europeană, care este gata să acorde ajutor pentru asigurarea unui diagnostic și tratament modern  pacienților oncologici din Republica Moldova”, ne-a mai comunicat profesorul Vasile Jovmir.

Natalia Costaș