Chișinăul analizează un plan de reintegrare a regiunii transnistrene

Autoritățile Republicii Moldova analizează un plan de reintegrare a regiunii separatiste transnistrene, însă implementarea acestuia necesită resurse financiare considerabile, pe care țara nu le poate suporta.
Planul ar presupune schimbarea actualei misiuni de menținere a păcii din stânga Nistrului cu una civilă, sub egida ONU sau UE, a declarat, luni președintele, Parlamentului, Igor Grosu, într-o emisiune la Radio Moldova, citat de News.ro.
Igor Grosu a explicat că unul dintre obstacolele principale în realizarea reintegrării este dependența economică a regiunii transnistrene de resurse furnizate gratuit.
Igor Grosu nu a dat nicio estimare a costurilor, dar a spus în schimb că există „înțelegere și deschidere” din partea partenerilor externi.
„Costurile (...) sunt mari, dar nu am să dau cifre, suntem și noi în proces de identificare a acestor resurse. Noi, de unii singuri, nu ni le putem asuma, mă refer la resursele bugetare ale Republicii Moldova, dar există înțelegere și deschidere din partea partenerilor externi de dezvoltare, în primul rând, înțelegere, pentru că e nevoie de un efort financiar ca să putem amortiza acele costuri și unul din aceste costuri este cel energetic. Tot ce înseamnă malul stâng, timp de 30 de ani, a devenit un organism dependent de resursa pe gratis, ceea ce nu poate fi la nesfârșit. Să aștepți sau să construiești un scenariu de reintegrare pe premisa că nu se ajustează politicile de prețuri pe malul stâng este o utopie”, a explicat Grosu.
Potrivit lui Igor Grosu, pentru ca proiectul să fie pus în aplicare, este esențială schimbarea actualei misiuni de pacificare din stânga Nistrului cu una civilă, sub egida ONU sau UE. „Să fie o misiune civilă, nu militară, pentru că nu și-a demonstrat eficiența în a apropia cele două maluri”, a spus președintele Parlamentului.
În prezent, misiunea de pacificare din Republica Moldova este condusă de Federația Rusă și este formată din soldați ruși, moldoveni și transnistreni, în efective aproximativ egale (431, respectiv 453 și 493), care se află în Zona de Securitate a Republicii Moldova. Este o misiune înființată în 1992, după încercarea de secesiune a Tiraspolului, și este urmare a unei înțelegeri între președinții de atunci ai Rusiei și Moldovei, Boris Elțîn, respectiv Mircea Snegur.
Întrebat dacă acest plan de reintegrare va fi implementat până la aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, șeful Legislativului a afirmat că aderarea la UE și reintegrarea sunt două procese care trebuie tratate separat.
„Sunt două vehicule care merg cu vitezele lor. În procesul de integrare la UE noi trebuie să ne mișcăm și vehiculul are o viteză mult mai bună și trebuie să se miște foarte repede și să fie o motivare și pentru malul stâng. Acest plan de reintegrare rămâne valabil și după aderarea la UE”, a precizat Igor Grosu.
Autoritățile de la Chișinău au declarat în repetate rânduri că reintegrarea Republicii Moldova va fi realizată exclusiv prin dialog diplomatic. Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a declarat că, deși au fost înregistrate progrese în reintegrarea socială și economică a regiunii transnistrene, sunt necesare eforturi suplimentare pentru atingerea obiectivelor stabilite.
Moscova, la rândul ei, care menține ilegal pe teritoriul Transnistriei armament și circa 1.100 de trupe cu titlul de „pacificatori”, acuză autoritățile de la Chișinău că ar vrea să profite de actuala criză energetică din regiunea separatistă preluând-o inclusiv printr-o operațiune militară.
Comentarii