Care este miza alegerilor și referendumului din 20 octombrie în Republica Moldova

Președinta pro-occidentală a Republicii Moldova, Maia Sandu, candidează pentru un al doilea mandat în alegerile prezidențiale din 20 octombrie, când țara va organiza și un referendum privind aderarea la Uniunea Europeană.
Reuters a făcut o analiză asupra mizei acestor evenimente importante.
CARE SUNT TEMELE IMPORTANTE ÎN MOLDOVA?
Moldova este o mică republică din sud-estul Europei, cu mai puțin de 3 milioane de locuitori, situată între România și Ucraina. Are o majoritate vorbitoare de limbă română și o minoritate semnificativă vorbitoare de rusă. După destrămarea Uniunii Sovietice, Moldova a alternat între orientări pro-occidentale și pro-ruse. Din 2020, tabăra pro-occidentală a preluat controlul ferm, după ce Maia Sandu a câștigat președinția, iar partidul său a obținut majoritatea parlamentară anul următor.
Guvernul susține integrarea mai strânsă cu Occidentul, inclusiv aderarea la UE până în 2030. Maia Sandu a condamnat ferm invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și a acuzat Moscova că ar încerca să o înlăture, acuzație pe care Rusia o neagă.
În contextul conflictului din Ucraina, importurile de gaze naturale rusești au fost drastic reduse, ceea ce a dus la inflație ridicată și a forțat guvernul să caute surse alternative de energie. Rusia are aproape 1.500 de soldați staționați în Transnistria, o regiune separatistă pro-rusă situată de-a lungul râului Nistru, care s-a rupt de sub controlul guvernului de la Chișinău în urma unui scurt război în anii 1990.
PENTRU CE VOTEAZĂ MOLDOVENII? CARE SUNT PREVIZIUNILE SONDAJELOR?
Un sondaj CBS-Axa îi oferă Maiei Sandu 36,1% din intențiile de vot, mult înaintea celorlalți 10 contracandidați.
Cei mai importanți doi adversari ai săi, potrivit sondajului, sunt Alexandr Stoianoglo, un fost procuror susținut de Partidul Socialiștilor, tradițional pro-rus, cu 10,1%, și Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți, cu 7,5%.
Sondajul mai arată că 63% dintre moldoveni susțin aderarea la UE.
CARE ESTE MIZA?
Deși alegerile ar putea ajunge la un al doilea tur, Maia Sandu pare să aibă șanse mari să câștige un nou mandat și să continue parcursul pro-occidental, implementând reforme și obținând finanțare din partea Occidentului.
Primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 20 octombrie. Dacă niciunul dintre cei 11 candidați nu obține peste 50% din voturi, va fi organizat un al doilea tur pe 3 noiembrie.
Pe lângă alegerile prezidențiale, moldovenii vor vota pe 20 octombrie și în cadrul unui referendum cu privire la stabilirea aderării la UE ca obiectiv strategic în constituție. Un rezultat mai slab decât se așteaptă ar putea slăbi poziția Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) la alegerile parlamentare de anul viitor, când majoritatea sa ar putea fi pusă în pericol.
Opoziția a criticat referendumul, considerându-l un instrument menit să crească șansele Maiei Sandu în campania prezidențială. Unii candidați care, în principiu, susțin aderarea la UE au cerut alegătorilor fie să boicoteze referendumul, fie să voteze împotrivă.
Un vot „Nu” ar afecta reputația politică a Maiei Sandu, dar nu ar avea caracter obligatoriu.
CUM RĂSPUND AUTORITĂȚILE LA ACUZAȚIILE DE AMESTEC RUSESC?
Guvernul a denunțat în ultimii ani amestecul persistent al Rusiei în treburile interne ale Moldovei, în timp ce Moscova a acuzat-o pe Sandu și echipa sa de promovarea „rusofobiei”.
Pe 4 octombrie, poliția a declarat că grupuri criminale cu sprijin rusesc intenționează să perturbe alegerile, mergând până la încercări de a prelua controlul instituțiilor statului.
Luna aceasta, șeful poliției naționale a acuzat Rusia că a canalizat 15 milioane de dolari în septembrie, printr-o rețea condusă de Ilan Șor, un om de afaceri pro-rus exilat, pentru a mitui peste 130.000 de moldoveni să voteze împotriva referendumului și în favoarea candidaților prietenoși cu Moscova.
Șor, care a afirmat public că este dispus să plătească oameni pentru a-i convinge pe alții să voteze împotriva integrării europene, a spus că suma reală este mai mare de 15 milioane de dolari, dar că banii provin din afacerile sale, nu din Rusia, și că nu constituie mită.
Comentarii