Ore numărate au mai rămas până la dezbaterea în Parlamentul de la Chișinău a moțiunii de cenzură depusă de socialiști împotriva guvernului condus de Maia Sandu.

La 6 noiembrie, ministrul Justiției, Olesea Stamate, a anulat concursul pentru preselecția candidaților la funcția de procuror general, după ce a constatat că membrul comisiei înaintat de președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, lider PSRM, ar fi trișat. În consecință, guvernul și-a angajat răspunderea pentru amendarea Legii Procuraturii în sensul abilitării premierului Maia Sandu cu atribuția înaintării către Consiliul Superior al Procurorilor a „listei scurte” de candidați la funcția de procuror general.

Supărați că premierul „i-a ocolit”, partenerii de coaliție ai blocului ACUM – socialiștii – au înaintat vineri, 8 noiembrie, o moțiune de cenzură împotriva guvernului, iar deputatul PSRM, Vasile Bolea, a rupt, în fața jurnaliștilor, acordul dintre PSRM și ACUM. Socialiștii cer ca Maia Sandu să-și retragă angajarea raspunderii și să o demită pe ministra Justiției, Olesea Stamate.

Maia Sandu către PSRM: „Retrageți moțiunea!”

Luni, 11 noiembrie, după ședința guvernului, Maia Sandu a venit cu o propunere de compromis. Ea le-a propus socialiștilor să-și retragă moțiunea contra guvernului, asumându-și public angajamentul de a nu expedia „lista scurtă” de candidați la CSP „înainte să vină avizul Comisiei de la Veneția” la proiectul său de angajare a răspunderii. Premierul a apreciat ca fiind „suspectă” decizia socialiștilor de a se opune preselectării candidaților la funcția de procuror general de către premier și a reiterat că aceasta era „singura soluție pentru a evita riscul numirii unui procuror general cu probleme de integritate pentru viitorii 7 ani”.

PSRM către Maia Sandu: „Renunțați la angajarea răspunderii!”

Socialiștii s-au convocat imediat în ședință. Aceștia au decis să-i ceară în continuare prim-ministrului să-și retragă proiectul de angajare a răspunderii, „în caz contrar, la următoarea ședință a Parlamentului – atunci când va avea ea loc - va fi dezbătută moțiunea de cenzură”. Deputatul PSRM, Vasile Bolea, a insistat că aceasta este singura cale de depășire a impasului politic. Potrivit lui, Comisia de la Veneția nu expertizează legi care au intrat deja în vigoare, ci proiecte de legi ce urmează a fi votate. „Dacă ne retragem moțiunea, proiectul de asumare a răspunderii va deveni lege, iar Comisia de la Veneția nu dă avize pe legi intrate în vigoare”, a explicat socialistul Bolea. El i-a comunicat Maiei Sandu că încă mai are timp să decidă asupra retragerii proiectului de angajare a răspunderii, dar a evitat să spună când va avea loc următoarea ședință a Parlamentului.

Pe de altă parte, președintele Comisiei juridice a Parlamentului, deputatul ACUM, Sergiu Litvinenco, susține că Bolea a mințit: „Comisia de la Veneția se expune atât pe proiecte de legi, cât și pe legi intrate în vigoare”, a menționat Litvinenco. El face trimitere la Statutul Comisiei Europene pentru Democratie prin Drept, adoptat de Comitetul de Miniştri la 21 februarie 2002 - și enumără mai multe cazuri când Comisia de la Veneția a expertizat legi – inclusiv condamnarea comunismului (cazul Moldova) sau „legile justiției” adoptate prin Ordonanță de Urgență de guvernul României.

Bolea este contrazis și de ex-președintele Curții Constituționale a Republicii Moldova, Alexandru Tănase, reprezentant al Moldovei la Comisia de la Veneția. „Chiar în perioada când am fost președinte al Curții, eu am cerut opinia Comisiei de la Veneția privind Legea simbolicii comuniste care era intrată în vigoare și am obținut acel aviz. La fel, unele modificări la Codul Electoral, ce țin de pragul de reprezentare, au fost examinate după votarea în prima lectură”, a explicat Tănase pentru deschide.md.

Socialiștii au declinat propunerea de compromis a premierului Maia Sandu chiar dacă, la sfârșitul săptămânii trecute, însuși Igor Dodon, liderul de facto al PSRM, menționa la „NTV” că ori el, în calitate de președinte, ori Parlamentul se vor adresa Comisiei de la Veneţia, pentru expertizarea amendamentului propus de Maia Sandu la Legea Procuraturii. Dodon a menționat în cadrul emisiunii că este sigur că „verdictul” va fi negativ.

Conform Art.106 (2) din Constituția Republicii Moldova, „iniţiativa de exprimare a neîncrederii (guvernului – n.n.) se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament” – o formulare interpretată diferit de juriști.

Experți: Proiectul de lege asumat de guvern se consideră adoptat

Contactat de DW, doctorul în drept constituțional, profesorul Nicolae Osmochescu, a menționat că termenul de trei zile (72 de ore) dat de Constituție Parlamentului pentru examinarea moțiunii de cenzură a expirat luni la ora 16.00. El susține că, în astfel de cazuri, nu se aplică prevederea Codului civil, care operează cu noțiunea „zile lucrătoare”.

„Termenul de trei zile prevazut clar în art.106 (2) din Constituția Republicii Moldova ar trebui interpretat drept trei zile calendaristice din momentul prezentării în plenul Parlamentului de către doamna prim-ministru a proiectului de lege privind anagajarea răspunderii. Prin urmare, termenul de 3 zile (72 de ore) a început să curgă de vineri, ora 16.00. Conform principiilor regulatorii și constitutive ale dreptului constituțional, dacă până astăzi, ora 16.00, moțiunea de cenzură nu este adoptată, proiectul de lege al guvernului privind angajarea răspunderii politice ar trebui să se considere adoptat”, a explicat și doctorul în drept constituțional (titlu obținut la Universitatea Sorbonne Paris I), Corina Cojocaru, autoarea primei monografii în drept constituţional din Republica Moldova. „Acum, succes juriștilor la sesizarea Curții Constituționale”, a conchis Cojocaru.

Coaliție tacită PSRM+PDM cu Ion Chicu prim-ministru?

Între timp, în spațiul online circulă un scenariu conform căruia PSRM ar fi convenit deja cu PDM asupra demiterii Guvernului condus de Maia Sandu. Potrivit acestui scenariu, dezvăluit de președintele Comisiei parlamentare de securitate, apărare și ordine publică, Chiril Moțpan, „Dodon se află în negocieri secrete cu reprezentanții PDM la care se discută partajarea instituțiilor statului, inclusiv cele care nu pot fi partajate politic”. Moțpan avertizează că „revenirea la guvernare a structurilor mafiote ale PDM, îngemănate cu interesele economice și geopolitice ale președintelui Dodon, ar pune în pericol securitatea Republicii Moldova, dar și securitatea regională”. (...) „Nu putem exclude și interesele obscure ale unor reprezentanți ai acestor partide de a prelua sub control instituțiile strategice ale statului, cum ar fi Aeroportul Internațional Chișinău și cel de la Mărculești”, apreciază Chiril Moțpan.

Acesta mai susține că a fost informat de „surse confidențiale” că marți, 12 noiembrie, Guvernul condus de Maia Sandu va fi demis: „Dodon deja a inițiat discuții secrete cu PDM în vederea creării unei coaliții formale sau neformale, care va vota un guvern minoritar. Dodon insistă ca Ion Chicu, consilierul său prezidențial, fost ministru al finanțelor (în guvernul Filip), sa devină prim-ministru”, mai menționează Chiril Moțpan. El a adăugat că Dodon le-ar fi promis democraților că „va închide toate dosarele penale ale democraților și le va asigura garanții în acest sens”.

La rândul său, deputatul PDM, Sergiu Sîrbu, care declara joi că PDM va susține o eventuală moțiune a PSRM împotriva Maiei Sandu, acum spune că „decizia finală în ceea ce privește moţiunea va fi luată în ziua dezbaterii”: „Vom avea discuţii în cadrul fracţiunii, vom discuta şi în partid, apoi vom vedea cum se va prezenta doamna prim-ministru, cum va răspunde la întrebări şi după aceea vom decide dacă vom susţine sau nu această moţiune”, a menționat Sîrbu.

Ultimă oră

Biroul permanent al Parlamentului a decis luni seară convocarea deputaților în ședință pentru ziua de marți, 12 noiembrie, ora 10.00. La ședință urmează să fie examinată moțiunea de cenzură depusă de PSRM. Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea ar urma să întrunească votul a cel puțin 51 de deputați. PSRM și PDM au suficiente voturi în acest sens.

Luni seară, Igor Dodon s-a întâlnit din nou cu ambasadorul SUA la Chişinău, Dereck J. Hogan. Este a doua întâlnire a președintelui moldovean cu ambasadorul SUA în ultimele 5 zile.

DW