Moldova regresează la capitolul drepturilor omului, arată raportul anual al Amnesty International. Populismul politicienilor atestat în multe țări ale lumii s-a manifestat din plin și la Chișinău, unde demnitarii au lansat mesaje populiste, au folosit un limbaj xenofob și misogin și au îndemnat la intoleranță religioasă.

Prognozele în ceea ce privește respectarea drepturilor omului nu sunt optimiste, întrucât nu avem la conducere persoane care să dea tonul unor tendințe sănătoase  și care ar demonstra, prin activitatea lor, dar și prin declarații, că au grijă de bunăstarea poporului, susține directorul executiv al Amnesty Moldova, Cristina Pereteatcu.

”Anul 2016 s-a caracterizat prin impotență politică în fața corupției, prin deteriorarea continuă a standardelor de viață și a culminat cu obligarea cetățenilor de a plăti pentru miliardul furat”, susține Cristina Pereteatcu. Potrivit ei, autoritățile au creat impedimente în calea respectării drepturilor omului în Republica Moldova, inclusiv prin modul cum este interpretată și aplicată Legea cu privire la datele cu caracter personal: ”CEDO a denunțat ideea că persoanele publice trebuie să beneficieze de o protecție sporită. Este bine stabilit că libertatea de exprimare impune funcționarii să tolereze mai multe critici decât o persoană obișnuită”, a subliniat Pereteatcu.

O altă inițiativă are generează bănuieli este proiectul de lege numit ”Big Brother”, care ar putea permite interceptarea, copierea, filarea și intervențiile în datele personale ale suspecților în baza unei simple ordonanțe a judecătorului de instrucție. Este un atentat direct asupra vieții private, spun experții.

De asemenea, libertatea presei rămâne puternic afectată de interese politice, multe posturi de televiziune aflându-se în proprietatea politicienilor.

Penitenciarele rămân locurile de unde parvin cele mai multe plângeri la CEDO împotriva Republicii Moldova. În special, la Penitenciarul nr.13 deținuții suferă din lipsa condițiilor de igienă, a iluminării și a supra-populării, mai arată raportul. Au fost înregistrate și cazuri de justiție selectivă, atunci când fostul comisar al municipiului Chișinău, Vladimir Botnari, și fostul ministru de Interne, Gheorghe Papuc, considerați responsabili pentru aplicarea torturii în comisariatele de poliție după protestele din aprilie 2009, au fost achitați de Curtea Supremă de Justiție.

Dosare de rezonanță, judecate în ședințe închise

Dreptul la un proces echitabil a fost unul dintre drepturile încălcate foarte frecvent, a menționat Igor Stoica, director de programe la Amnesty Moldova. El a invocat exemplul unor dosare de rezonanță, precum cazul „grupului Petrenco”, membrii căruia au fost ținuți 6 luni în Penitenciarul 13, fără vreo explicație întemeiată juridic. Și în cazul dosarelor fostului premier Vlad Filat și controversatului om de afaceri, Veaceslav Platon, a fost încălcat principiul unui proces echitabil la diverse etape ale urmăririi penale, afirmă reprezentanții Amnesty Moldova.

”Asemenea dosare notorii, conform legislației Republicii Moldova, ar fi trebuit să fie examinate în procese publice, transparente, deschise, ceea ce nu s-a întâmplat. Nici jurnaliștii, nici activiștii nu au avut acces în sala de judecată și noi nu înțelegem de ce. De asemenea, există semne de întrebare referitor la liberul acces al avocaților la clienții lor”, a argumentat Stoica. 

Un președinte al tuturor, cu multe... excepții

Anul 2016 a fost marcat și de alegerile prezidențiale. În campania electorală, unii candidați au promovat prin mesajele lor discriminarea pe bază de gen, religie și orientare  sexuală. Acest lucru s-a întâmplat chiar dac Republica Moldova este un stat laic și este parte a mai multor convenții ONU care protejează aceste drepturi. ”Faptul că președintele care se declară a fi al tuturor declară că susține valorile moral-spirituale ortodoxe și nu pe cele consfințite în Constituția țării, sunt, în opinia noastră, încălcări grave, a subliniat Cristina Perteatcu.

Experții Amnesty Moldova au remarcat că în multe cazuri, situațiile de divizare a societății, de promovare a discursurilor de ură sunt provocate chiar de politicieni: ”Nu ne putem aștepta la schimbări majore în domeniul drepturilor omului, atât timp cât politicienii utilizează discursuri xenofobe, inclusiv în campania electorală. Cel mai grav este că societatea votează asemenea politicieni”, a menționat președintele Consiliului Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan.

Raportul  Amnesty Internațional  arată că, la nivel global, din 1930 până în prezent, anul 2016 a fost anul în care s-a înregistrat cea mai gravă degradare a drepturilor omului, iar la bază a fost retorică otrăvită a politicienilor.

Natalia Enache