Mesajele transmise, în ultimul timp, Republicii Moldova de către oficialii europeni devin din ce în ce mai dure. Ele vizează în mod special refuzul cronic al guvernării de a implementa reforme palpabile în trei domenii de bază: independența justiției, reformarea sectorului financiar-bancar și combaterea corupției. În legătură cu aceasta, report.md i-a solicitat un interviu șefului Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola.

Report.md: - A trecut mai bine de o lună de la vizita premierului Pavel Filip la Bruxelles. Am văzut niște reacții foarte dure din partea unor eurodeputați. Au trecut 100 de zile de când acest Guvern activează. Ați simțit cum se implementează reformele?

Pirkka Tapiola: - Noi monitorizăm cu mare atenție activitatea acestui Guvern. După cum știți, mesajele noastre adresate Guvernului au fost foarte clare: Am pus pe masă concluziile Consiliului European și așteptările pe care le avem de la Republica Moldova, am subliniat care sunt angajamentele noastre în ceea ce privește asocierea politică și integrarea economică. Dacă ne referim la vizita premierului la Bruxelles - Moldova a prezentat un plan de acțiuni cu date foarte concrete. Noi analizăm acel plan și monitorizăm ceea ce s-a făcut deja. De la învestirea noului Guvern s-au făcut câțiva pași. Nu sunt sigur că mergem exact conform planul de acțiuni, dar am văzut că a fost desemnat un nou guvernator al Băncii Naționale... M-am întâlnit cu domnul Cioclea. A fost o întâlnire foarte constructivă. Am văzut că a fost adoptată Legea cu privire la Procuratură - Guvernul a adoptat un proiect de modificare a Constituției pentru a putea fi mai aplicabilă noua lege. Dar aș vrea să văd a doua lege - cea referitoare la serviciile procurorilor. Cât privește mesajele din ultimul timp ale Bruxellesului, aceste mesaje erau de așteptat. Noi am susținut Republica Moldova și suntem îngrijorați că lucrurile nu s-au schimbat. Și e firesc să ne întrebăm de ce?

Report.md: - De ce are nevoie mai mult Chișinăul în acest moment - de suport financiar extern sau de sprijin politic?

Pirkka Tapiola: - Moldova are nevoie, în primul rând, de reforme. Guvernul trebuie să implementeze riguros toate angajamentele asumate. Sprijinul nostru politic este condiționat de implementarea  reformelor de respectarea normelor democratice în Republica Moldova. În ceea ce privește ajutorul financiar, lucrurile sunt foarte clare: noi am elaborat un tabel de suport bugetar cu tot ce trebuie făcut în materie de macroeconomie și evitarea crizelor bancare. Bruxellesul deja oferă suport politic - nu Guvernului, ci Republicii Moldova, pentru a reuși să implementeze reformele. Eu sper din suflet că un acord cu FMI, condiționat de reforme, va fi semnat și aceasta ne va permite să oferim ajutor în continuare. Mă refer la sprijin bugetar pentru Republica Moldova. Dar pentru aceasta e nevoie de o puternică voință politică internă de a reforma sistemul financiar-bancar.

Report.md: - Mai mulți analiști politici au sesizat, în ultima vreme, o activizare a relației Chișinăului cu Moscova. Vorbim despre vizita vicepremierului rus Grigorii Karasin la Chișinău și Tiraspol, după care vizita ministrului Galbur la Moscova... Apoi intervenția domnului Gubarev în problema transnistreană. Cum se văd de la Buxelles aceste schimburi de amabilități?

Pirkka Tapiola: - Tendința aceasta de a reduce totul la geopolitică, deseori, ne deviază atenția de la reformele care trebuie implementate. Cursul european înseamnă reforme, schimbări, democrație. Nu vreau să speculez pe tema relațiilor moldo-ruse. Știm că există niște probleme legate de comerț și este de datoria oricărui guvern să vrea să rezolve aceste probleme. Rusia este un jucător strategic în regiune și cred că legăturile cu această țară sunt necesare. În ceea ce privește chestiunea transnistreană și vizita domnului Gubarev, pentru UE, identificarea unei soluții în problema transnistreaă este o prioritate politică. Noi vrem să vedem pași concreți în procesul de negocieri în formatul 5+2.

Report.md: - Am observat diferite aprecieri privind cota de imprementare a prevederilor Acordului de Asociere cu UE. Guvernarea vorbește de 60% din prevederi îndeplinite, experții independenți – de cel mult 20%. Dumneavostră cum apreciați ceea ce deja s-a făcut?

Pirkka Tapiola: - Implementarea Acordului de Asociere este un proces de lungă durată. Angajamentele incluse în acel document sunt foarte complexe. De exemplu, vă amintiți de armonizarea legislativă care a avut loc anul trecut? Am deschis cea mai bogată și cea mai mare piață din lume pentru Moldova. Imaginați-vă ce-ar fi ca Acordul să fie implementat în totalitate – ca Moldova să beneficieze de toate oportunitățile acelei piețe… Moldova ar deveni o locație foarte atractivă pentru investiții, pentru producătorii europeni și nu numai. Dar nu poți ajunge aici dacă nu combați corupția. Moldova trebuie să-și consolideze independența, să lupte eficient împotriva corupției, să inspire siguranță investiturilor... Sunt niște chestiuni care vor avea un efect direct asupra șanselor Moldovei de a beneficia de pe urma Acordului de Asociere.

Report.md: - Europarlamentarul român Andi Cristea sugera într-un interviu că în Republica Moldova  ar exista politicieni influenți care, de fapt, nu-și doresc o perspectivă europeană clară pentru Moldova, deoarece aceasta ar impune anumite condiționalități, cum ați spus și Dvs, lupta cu corupția, reforme palpabile, etc. Dvs ați sesizat asemenea reticențe din partea politicienilor de la noi?

Pirkka Tapiola: - Nu voi începe să discut despre fiecare politician în parte. Nu acesta este rolul meu ca ambasador. Dar niște lucruri evidente trebuie să le accentuez. Vorbim de mai mult timp despre faptul că legea trebuie să fie una pentru toți, despre depolitizarea instituțiilor de stat... Toți recunoaștem că aceste probleme există. Acum întrebarea: De ce există aceste probleme? Cred că fiecare poate să-și facă propriile concluzii. Politicienii ar trebui să se gândească mai mult la interesul național, la felul în care dorim să arate societatea noastră în viitor. Iată ce definește fundamental un stat european. Așa că nu contează definițiile cu care jonglezi pe la întâlnirile cu partenerii de dezvoltare – contează dacă ești pro-Moldova, dacă ești pro-propriul tău popor, dacă ești pro-societate democratică. Atunci vei fi și pro-european, deoarece UE înseamnă o viață mai bună prin respectarea regulilor democratice. Nu vreau să interpretez comentariul bunului meu prieten Andi, dar voi spune doar că există un sentiment global în politica moldovenească: de multe ori am văzut situații când un anumit interes personal a prevalat asupra intereselor naționale, a fost în contrast cu interesul general al poporului. Întrebarea este - se poate schimba acest lucru?

Report.md: - În pofida sprijinului masiv venit în ultimii ani din partea UE, în pofida liberalizării regimului de vize, am văzut în sondaje că numărul euroscepticilor în Moldova crește. În 2009/2010, după căderea guvernării comuniste, cota pro-europenilor depășea 70%. Cum credeți, de ce se întâmplă asta?

Pirkka Tapiola: - Deoarece am fost foarte deschiși pentru Moldova, deoarece sprijinul nostru a fost foarte puternic, în mintea multora dintre moldoveni s-a creat o stare de așteptare. Și deoarece nu au urmat reforme palpabile pentru cetățeni, acele așteptări s-au transformat în dezamăgire față de o guvernare care s-a declarat pro-europeană. Oamenii au primit în schimb multă corupție. Deci, oamenii s-au așteptat că după 2009 va avea loc schimbarea. Or, după evenimentele de atunci au apărut guverne care s-au declarat pro-UE, dar schimbarea n-a mai venit, reformele asupra cărora insistă UE nu s-au produs în ritmul în care am așteptat cu toții. Când ne întâlnim cu oameni de stat, care își asumă angajamente ferme în privința reformelor, noi îi credem pe acești oameni de stat. În UE, dacă spui că faci ceva, faci. Dar UE nu poate face reforme în locul autorităților Republicii Moldova. Aceasta este responsabilitatea statului. Noi putem doar ajuta. Și am ajutat. Iar când așteptările s-au transformat în dezamăgire, oamenii au arătat cu degetul la UE și au spus: „Voi sunteți de vină!”. Pe când noi nu am făcut decât să ajutăm, am oferit asistență, am trimis mesaje clare, foarte diplomatice, uneori mai directe, însă repet, noi nu putem face reforme în locul vostru. Dar eu deseori discut cu oamenii pe stradă și întâlnesc tot mai mulți oameni care cunosc adevăratele valori ale UE.

Report.md: - În toamna acestui an vom avea alegeri prezidențiale, după acea „hotărâre istorică” a Curții Constituționale. Ulterior a apărut un proiect privind numirea a 8 membri ai Comisiei Electorale Centrale, 5 dintre care provin din partea guvernării. Știm că există o directivă a UE care recomandă Republicii Moldova ca, în cadrul instituțiilor regulatorii, membrii să fie desemnați prin concurs. Nu am văzut vreun concurs în cazul CEC...

Pirkka Tapiola: - Urmărim foarte atent discuțiile cu privire la următoarea componență a CEC și credem că o depolitizare a instituțiilor-cheie este foarte necesară. Alegerile prezidențiale din acest an sunt extrem de importante pentru Moldova. Sperăm că acestea se vor desfășura corect, conform standardelor internaționale. Societatea își pune mari speranțe în aceste alegeri și este important să nu existe nici un fel de suspiciuni.

Report.md: -Ambasadorul SUA spunea într-un interviu că Republica Moldova a îndeplinit precondițiile FMI pentru începerea negocierilor. Împărtășiți acest punct de vedere?

Pirkka Tapiola: - Mă tem că s-a intrepretat ceea ce a spus ambasadorul SUA. Bunul meu coleg a spus că Moldova a îndeplinit unele din condițiile prealabile și, dacă nu greșesc, cei care au făcut interviul au făcut ulterior schimbări pe site. Ceea ce am văzut până acum este diagnosticul finalizat pentru trei bănci aflate sub supraveghere specială. Toate detaliile au fost studiate într-o manieră complexă. E treaba FMI sa spună dacă au fost sau nu îndeplinite condițiile preliminare. Desigur, este încă mult de lucru. Ceea ce știm este că cele trei bănci implicate în celebrele combinaţii financiare de anul trecut au fost lichidate. Aș vrea ca un acord cu FMI să fie semnat cât mai curând posibil. Am vrea să știm că eforturile noastre din anii trecuți nu au fost zadarnice și că vor da roade. Sper că vor fi îndeplinite condițiile prealabile restante și că vom putea merge mai departe, pentru a obține un cadru de lucru ce va ajuta Moldova să se miște înainte. 

Report.md: - Unii judecători și politicieni au reacționat nervos la poziția Dvs în ceea ce privește decizia Curții de Apel Cahul vizând demiterea primarului de Taraclia. Unii v-au acuzat că v-ați implicat în treburile justiției moldovenești. Cum reacționați?

Pirkka Tapiola: - Nu vreau să intru în polemici publice pe tema aceasta. Dar să știți că nouă ne pasă de statul de drept și vrem ca Republica Moldova să meargă înainte. Vrem democrație pentru a obține rezultate. Am urmărit „cazul Filipov” (Serghei Filipov, primar de Taraclia – n.n.) o perioadă îndelungată, pentru că apăruse multe suspiciuni. Am discutat această problemă și cu șefii de misiune UE. Vă asigur că a fost un răspuns cu simțul măsurii.

Report.md: -De la 1 ianuarie a intrat în vigoare acel acord ce vizează comerțul UE cu regiunea transnistreană. Tiraspolul invocă anumite presiuni...

Pirkka Tapiola: - În contextul angajamentelor asumate de Republica Moldova, am găsit o formulă care ia în considerare și interesele exportatorilor transnistreni. Cred că a fost foarte important să se găsească această cale pentru ei - să identificăm interese comune. Uniunea Europeană oferă deschidere, posibilități de creștere economică. La expirarea termenului, aranjamentul a fost înlocuit acum câteva luni și a fost un moment bun să putem privi rezultatele unei luni de la punerea în aplicare, să vedem care au fost plusurile, minusurile, pe alocuri să găsim soluții noi.

Report.md: - La toamnă, va fi organizat și în regiunea transnistreană un pretins „scrutin prezidențial”, nerecunoscut, în plan internațional, de nimeni. Cu toate acestea, există deja semnale că Moscova ar încerca să influențeze lucrurile acolo. Care ar fi miza acestui „scrutin” din stânga Nistrului?

Pirkka Tapiola: - Ei bine, acesta este un proces pe care nu-l voi comenta. Nu comentez, pentru că există o problemă de stat. Nu voi face  nici un comentariu cu privire la influențele externe asupra Transnistriei.

Report.md: - Am sesizat că unii oficiali europeni mai speră că adevărul despre furtul miliardului va ieși la iveală. Pe ce se bazează acest optimism în condițiile în care vedem că la Chișinău ancheta bate pasul pe loc?

Pirkka Tapiola: - Nu sunt sigur că este vorba de optimism. Cred că mesajul e altul: trebuie să se acorde multă atenție acestei investigații, aceasta trebuie făcută minuțios și toți cei care au fost responsabili pentru dispariția banilor să fie aduși în fața justiției. În plus, trebuie depuse toate eforturile pentru recuperarea banilor. Nu spun că sunt optimist sau pesimist, doar afirm că o sumă incredibil de mare pare să fi fost furată într-o țară atât de mică. Iar acum este foarte important să fie întreprinse toate măsurile pentru a soluționa corect acest caz.

Report.md: -Care, în opinia Dvs, sunt cele mai stringente probleme de pe agenda bilaterală Chișinău - Bruxelles ce necesită rezolvare în viitorul cel mai apropiat?

Pirkka Tapiola: Cred că dacă te uiți la ambele concluzii - cele ale Consiliului UE și cele de pe Foaia de parcurs a Guvernului de la Chișinău - se vede foarte clar care sunt urgențele. Am observat că acordul cu FMI este foarte sus în acea listă. De fapt, acordul cu FMI este cheia ce ne-ar permite restabilirea anumitor părți foarte importante ale cooperării noastre. Un alt lucru foarte important ar fi implementarea politică a reformelor. Sunt necesare niște abordări proactive, direcționat spre Transnistria, spre încercarea de a construi o relație bazată pe încredere, de a fi mai aproape și mai constructivi în acest proces. (...) Am salutat crearea grupului de lucru între Parlamentul Republicii Moldova și Adunarea Populară a Autonomiei Găgăuze, însă grupul trebuie să lucreze. (...) Un alt subiect este încercarea de a diminua amploarea polarizării în societate, pentru că ea este o polarizare artificială. Oamenii pot vorbi limbi diferite, dar sunt oameni și au interese comune. Credem că este posibil să se construiască acel sentiment de viitor comun. Moldova are nevoie de pace în interiorul societății ca să poată merge mai departe.

Constantin Uzdriș

______________________________________________________________________________________________

ПИРККА ТАПИОЛА: «МЫ ЧАСТО ВИДЕЛИ СИТУАЦИИ, КОГДА ЛИЧНЫЙ ИНТЕРЕС ПРЕОБЛАДАЛ НАД НАЦИОНАЛЬНЫМИ ИНТЕРЕСАМИ»

Глава миссии ЕС в Кишиневе, Пиркка Тапиола, заявил в апреле, что Молдова нуждается, в первую очередь, в реформах. В одном из интервью, Тапиола отметил, что Кишиневские власти должны строго выполнять все взятые на себя обязательства. Наша политическая поддержка обусловливается реализацией реформ и соблюдения демократических норм в Республике Молдова. «Что касается финансовой помощи, все очень ясно: мы разработали таблицу поддержки бюджета со всем что нужно сделать по вопросам макроэкономики и избегания банковских кризисов. Брюссель уже предлагает политическую поддержку - не правительству, а Республике Молдова для осуществления реформ. Я от души надеюсь, что соглашение с МВФ, обусловленным реформами, будет подписано и это позволит нам предложить дальнейшую помощь. Я имею в виду поддержку бюджета Республики Молдовы. Но для этого нам нужна сильная внутренняя политическая воля для реформирования отечественной банковской системы», сказал Тапиола. Европейский чиновник также прокомментировал снижение в опросах проевропейского течения в Республике Молдова. Посол отметил, что ЕС не может воплощать реформы вместо кишиневских властей.