Șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a anunțat recent că Republica Moldova ar putea depune cerere de aderare la UE până la alegerile parlamentare din 2018. Mai mulți oficiali europeni au sfătuit autoritățile moldovene să nu se grăbească să scrie cererea, ci să se concentreze asupra implementării reformelor. Iar analiștii politici locali presupun că, prin scrierea cererii de aderare la UE, puterea oligarhică detestată pentru corupție pur și simplu vrea „să încalece” segmentul de electorat cu viziuni pro-europene în perspectiva viitoarelor alegeri.

În legătură cu evoluțiile politice de la Chișinău, Report.md i-a solicitat un interviu vicepreședintei grupului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) din Parlamentul European, Norica Nicolai.

Report.md: - Cu siguranță ați auzit declarația președintelui Parlamentului de la Chișinău privind intenția de a depune cerere de aderare la UE. Din punctul dumneavoastră de vedere, este Republica Moldova pregătită pentru acest pas?

Norica Nicolai: - Dacă autoritățile de la Chișinău sunt suficient de ambițioase și au evaluat foarte bine situația țării – un astfel de gest se poate transforma într-o situație fericită: Moldova ar putea deveni stat candidat la Uniunea Europeană. Evaluarea situației țării, a nivelului reformelor, a nivelului de pregătire a țării pentru oferirea unui astfel de statut depinde de autoritățile de la Chișinău. Dar toate aceste lucruri vor fi dublate de o evaluare politică din partea Uniunii Europene. Nu aș putea spune acum dacă UE ar saluta sau nu o astfel de decizie, dar sper ca finalitatea să fie una pozitivă. Nu trebuie să uităm, însă, de cele două variabile la care m-am referit mai sus, care, deocamdată, sunt la nivelul de incertitudine.

- Bruxellesul cere reforme de la autoritățile moldovene. Chișinăul raportează că reformele curg gârlă. Totuși, populația nu simte efectul acestor reforme și devine din ce în ce mai săracă. De ce se întâmplă asta?

- Reformele pe care Moldova le-a demarat sunt reforme care au nevoie de o anumită perioadă pentru ca efectul lor să fie resimțit de populație. Implementarea lor, pe termen scurt, poate crea probleme, disfuncționalități. Dar nu cred că este o discrepanță între ceea ce dorește Uniunea Europeană, care discută despre rezultate, și ceea ce se întâmplă în Republica Moldova. Nu trebuie uitat că UE nu decide modul în care reformele sunt implementate. Aceasta este sarcina autorităților de la Chișinău. Sigur, modificările operate la legislație, modificarea mecanismului de funcționare a unor instituții sunt decizii firești și ele pot fi percepute diferit de către populație - în funcție beneficiul pe care îl pot produce.

- La ce rămânem, totuși, codași când vorbim de reforme?

- Nu aș vrea să folosesc cuvântul ”codași” în ceea ce privește reformele din Republica Moldova. Sunt anumite reforme în domeniul economic, fiscal, în domeniul regimului bancar sau cel al justiției care cu siguranță trenează. Dar nu sunteți într-o competiție pentru reforme, ci sunteți în situația de a face reforme care să vă stabilizeze țara și să-i creeze șansa unor performanțe din mai multe puncte de vedere. Iar pentru aceasta e nevoie de timp.

- Din 2009 până acum, UE a desfășurat mai multe proiecte și a ajutat Moldova cu bani și expertiză mai ales în ceea ce privește reformarea justiției. Care este impactul acestor eforturi după mai bine de 8 ani?

- Da, și banii și expertiza au venit de la Bruxelles, iar randamentul eforturilor Uniunii Europene îl apreciază populația, care înțeleg că este nemulțumită. Plusul de experiență în acest domeniu va continua să existe, indiferent ce se va întâmpla cu Moldova, chiar dacă va depune sau nu cererea de țară-candidat. În același timp, sper să continue să existe, inclusiv la Chișinău, un suport financiar pentru implementarea reformelor.

- Ca persoană care ați activat în domeniul justiției, cum credeți stagnarea reformelor în acest domeniu se datorează unui vacuum legislativ sau e de vină natura umană?

- Pe segmentul justiție, cred că sunt câteva probleme. În primul rând, cred că e nevoie de o reformă constituțională serioasă, care să ofere mai mult suport constituțional funcționării instituțiilor. Fără îndoială, resursa umană, mă refer la cei care lucrează în domeniul justiției, pot contribui la accelerarea sau, dimpotrivă, la blocarea acestor reforme. Trebuie impuse criterii clare de selecție a magistraților, a judecătorilor și procurorilor.

                             Întâlnirea Noricăi Nicolai cu o delegație a PDM la Bruxelles / FOTO: pdm.md 

- 2018 este un an electoral în Moldova. Guvernarea și socialiștii vor să modifice Codul electoral în vederea trecerii la sistemul mixt. Avizul Comisiei de la Veneția a fost unul critic. Experții locali atenționează asupra pericolului deturnării cursului european în cazul schimbării sistemului electoral. Dvs ce impact al schimbării sistemului electoral anticipați?

- În acest sens, punctul meu de vedere este foarte clar: oportunitatea și forma legii electorale sunt atributele suverane ale Moldovei. Îmi este foarte greu să spun care sistem electoral este mai bun pentru Republica Moldova, care ar asigura o reprezentare cât mai largă a tuturor partidelor politice. Reforma electorală trebuie să fie dezbătută de partidele politice prezente în Parlament… Sigur, în dialog cu societatea. Nu cred că este corect să dau vreo sugestie cu privire la cum ar trebui să arate această lege. Cert este că, cel puțin în ceea ce privește indicațiile tehnice ale Comisiei de la Veneția, acestea trebuie luate în considerare. Cu siguranță se va crea o coaliție care va decide asupra unei forme de lege electorală, iar această coaliție va trebui să-și asume și responsabilitatea aplicării ei. La fel, populația este liberă să decidă și să se exprime în legătură cu opțiunea ei politică. Nu am fost niciodată partizana unor indicații venite de la Bruxelles în sensul adoptării unui sistem de vot sau altul. Din păcate, văd că unii colegi fac asta.

Costep Prepeliță