Rezistența opusă de societatea civilă față de încercarea autorităților de a modifica reglementările în domeniul tehnologiilor informaționale nu a determinat încă guvernarea să renunțe la proiectul restrictiv. Deputatul PD, Sergiu Sîrbu, a declarat luni că „proiectul va fi examinat minuțios în Parlament”.

Pe de altă parte, experții media atenționează că amendamentele propuse de Guvern nu doar îngrădesc anumite libertăți, dar este și periculos având în vedere recenta apreciere a șefului Serviciului de Informații și Securitate conform căreia „sunt cazuri când în funcții publice sunt promovați funcționari conectați la lumea interlopă”. Potrivit experților, acești funcționari „conectați la lumea interlopă” ar putea profita de amendamentele propuse de guvern la legislația ce reglementează tehnologiile informaționale pentru a șantaja și controla oameni de stat.

Potrivit deputatului Sîrbu, „îngrijorările exprimate de societatea civilă urmează să fie examinate atent împreună cu autorii proiectului, în comisiile parlamentare”: „Suntem deschişi ca obiecţiile argumentate, justificate să le examinăm în Parlament”. Potrivit lui, nu este corect ca un proiect, care decurge din angajamentele asumate în Acordul de Asociere la UE şi din multiplele convenţii semnate şi ratificate de Republica Moldova, care vin să combată problemele legate de criminalitatea informatică şi să protejeze copiii de abuzuri, să nu fie adoptat din cauza unor aspecte tehnice.

Experții media i-au reamintit, însă, că la 8 aprilie 2014 Curtea Europeană de Justiție a invalidat directiva 2006/24/CE ce impunea obligativitatea statelor de a colecta date privind comunicațiile electronice și de telefonie ale cetățenilor pentru o perioadă de cel puțin 6 luni. Aproximativ același lucru propune în inițiativa sa Guvernul de la Chișinău.

Liderul Partidului Popular European, Joseph Daul, și-a exprimat îngrijorarea față de inițiativa guvernanților de la Chișinău: „Sunt profund îngrijorat de proiectul de lege propus de autoritățile moldovene, care ar putea permite Guvernului să blocheze site-uri și să citească e-mailuri sau mesaje private”, a scris Daul, pe contul său de Twitter.

Directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, Nadin Gogu, susține că noua lege lasă loc de intrepretări ceea ce ar putea afecta activitatea unor platforme on-line. Potrivit ei, „ambiguităţile trebuie să fie eliminate - să fie foarte clar specificate cazurile când pot fi aplicate restricțiile”.

Expertul în domeniul IT, Vitalie Eșanu, a remarcat că acest proiect este la cea de a treia tentativă de a fi propulsare: „Până acum nici nu ajungea la guvern. La prima încercare, era ministru de Interne domnul Dorin Recean. Am fost și eu la discuții... Providerii i-au spus pe șleau că „autorii inițiativei sunt duși cu pluta”. La a doua încercare, domnul Gaburici (ex-premier) deja știa unde-i șmecheria și a întors legea. Acum, când a venit un guvern nou, se face o nouă încearcare”, scrie Vitalie Eșanu pe blogul său.

El a descris și procesul de camuflare a intereselor meschine într-un astfel de proiect: „Ca și în cazul tuturor legilor deocheate, se face în felul următor: Se ia o problemă din societate. De exemplu, pedofilia sau terorismul... Și la acea problemă se mai adaugă câteva articole dubioase. Se fac niște conferințe, press release-uri pentru a „umfla oaia”. Proiectul de lege fiind deja pregătit, este înaintat Guvernului pentru avizare și Parlamentului pentru aprobre. Când unii oameni observă că ceva nu e în regulă, susținătotii legii contraatacă: ”Ești pentru pedofilie? Ești pentru terorism?”. Caz clasic de manipulare, pentru a băga în lege orice inepție convenabilă cuiva”.

Pe de altă parte, Inspectoratul General de Poliție dă asigurări că verificarea datelor cu caracter personal din internet, dar și sistarea activității unor site-uri vor avea loc doar în cazurile în care acestea sunt obiectul unor cauze penale.

Proiectul de lege contestat de societatea civilă nu oferă, însă, nici o garanție în acest sens.

Constantin Uzdriș