Sovietul suprem de la Tiraspol (pseudo-parlamentul republicii separatiste) a solicitat Federației Ruse să recunoască pașapoartele și alte „acte oficiale” emise de autoritățile ilegale de la Tiraspol.

În documentul adoptat de „deputații” autoproclamatei „rmn” se menționează că „Transnistria are nevoie de sprijinul unui părinte”, iar la „dezbaterile publice” organizate cu această ocazie au participat și deputați din Duma de Stat a Rusiei.

În scrisoarea adresată Rusiei, „deputații” separatiști invocă dificultățile economice cu care se confruntă Transnistria. Ei se plâng că autoritățile de la Chișinău au semnat un contract de procurare a energiei electrice din Ucraina și refuză să mai cumpere curent din Transnistria. În plus, ei invocă faptul că Moldova și Ucraina vor introduce controlul comun al frontierei pe segmentul transnistrean, ceea ce va afecta economia „rmn”. Iar liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski susține că aceste acțiuni reprezintă„un atac la adresa lumii ruse”. În aceste condiții, susține președintele „parlamentului” transnistrean, Alexandr Șerba, „presiunea asupra Transnistriei crește”, de aceea autoproclamata „rmn” ar avea nevoie de ceea ce el a numit „grija paternă a Rusiei”.

Reacții

Șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a calificat solicitarea autorităților separatist privind recunoașterea pașapoartelor transnistrene ca fiind una „abuzivă și ilegală”. El și-a exprimat speranța că Rusia „va avea un răspuns de refuz”.

Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, spune că sunt puține șanse ca Moscova să dea curs acestei inițiative, dar anumite reacții în ceea ce privește Republica Moldova sunt de așteptat: „Reacții cu siguranță vor fi după semnarea noului contract de furnizare a energiei electrice cu compania din Ucraina. Reacții vor fi și la nota Ministerului de Externe de la Chișinău vizând intimidarea oficialilor moldoveni la intrarea în Rusia. Probabil va urma o notă a Ministerului rus de Externe în care se va spune că aceste acțiuni ale Chișinăului duc la deteriorarea relațiilor bilaterale și se va insista asupra necesității convocării negocierilor în formatul 5+2”, a subliniat Igor Munteanu.

La finalul săptămânii trecute, reprezentantul permanent al Federației Ruse la OSCE, Alexandr Lukașevici, a transmis o scrisoare șefului Misiunii OSCE din Republica Moldova prin care cheamă părțile la dialog, accentuând problema deschiderii punctului vamal comun moldo-ucrainean la Cuciurgan.

Precedent

La finele anului 2016, autoritățile de la Moscova au emis un ordin prin care localnicii din regiunile separatiste Donețk și Lugansk pot circula pe teritoriul Federației Ruse cu acte de identitate eliberate de către autoritățile separatiste din cele două regiuni.

Iar în Duma de Stat a Rusiei se află un proiect care prevede simplificarea procedurii de obținere a cetățeniei ruse de către toți cetățenii care s-au născut în fosta Uniune Sovietică (adică de către cei născuți pânăîn noiembrie 1991).

Înainte de anexarea peninsulei Crimeea, Rusia a acordat masiv cetățenie tuturor doritorilor din peninsulă. În 2008, Rusia și-a justificat intervenția militarăîn Georgia prin faptul că„a venit să-și apere cetățenii” cărora, până atunci, le acordase masiv cetățenie rusă.

Al cui președinte este Igor Dodon?

Săptămâna trecută, președintele Igor Dodon l-a asigurat pe șeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, că va apăra „interesele” populației transnistrene „în problema controlului comun la frontieră”. Mai mult, în cadrul ultimei sale vizite la Moscova, el a promis acordarea cetățeniei moldovenești tuturor oamenilor de afaceri ruși care vor investi cel puțin 200 000 de dolari în Republica Moldova. Asta în timp ce pe rol în Republica Moldova se află un dosar privind spălarea a peste 20 de miliarde de dolari (bani proveniți din Rusia). În dosar figurează nume de agenți secreți ai Rusiei, iar autoritățile Federației Ruse refuză orice colaborare cu procurorii moldoveni în acest dosar.

Costel Prepeliță