Proiectul de lege, inițiat de Ministerul Justiției, urmează să fie înaintat Parlamentului în vederea dezbaterii și adoptării.

Principalele modificări aduse de proiect vizează următoarele aspecte:

- Intervenții punctuale care asigură transpunerea unor obiective din PNRR și facilitează aderarea la programul Visa Waiver.

- Digitalizarea procesului de obținere a cetățeniei române prin dezvoltarea unei aplicații informatice prin care cei care vor să devină cetățeni români vor putea urmări online stadiul soluționării dosarelor.

- Cardul de cetățenie va face dovada acesteia în locul certificatului eliberat în format hârtie.

- Identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric prin imaginea facială și amprente digitale, întocmai procedurii urmate în cazul obținerii unui pașaport.

- Armonizarea reglementărilor naționale cu prevederile unor convenții la care România este parte.

- Asigură integritatea procesului de dobândire/redobândire a cetățeniei române și eliminarea posibilelor fraude.

"Proiectul a avut în vedere faptul că multe dintre acțiunile în justiție în materie de cetățenie au fost formulate tocmai de titularii unor cereri de cetățenie în care există suspiciuni de fals al actelor din dosarul de cetățenie, aceștia fiind tot mai frecvent cetățeni ai unor state din spațiul ex-sovietic în componența cărora nu se regăsesc teritorii care au aparținut în trecut statului român", potrivit comunicatului Ministerului Justiției.

O schimbare majoră constă în introducerea examenului la limba română și deținerea certificatului B1. Proiectul prevede înregistrarea audio/video a interviului de verificare a cunoașterii limbii române și a ceremoniei depunerii jurământului de credință.

Interviul prin care se verifica cunoașterea limbii române a fost eliminat în 2009, când președintele Traian Băsescu a decis facilitarea acordării cetățeniei române pentru locuitorii din Republica Moldova. 

În expunerea de motive, Ministerul Justiției explică faptul s-a observat, cu ocazia depunerii jurământului, că "un număr semnificativ de solicitanți de cetățenie, ai căror ascendenți au fost  cetățeni români, nu cunosc la nivel minimal limba română".

Soluționarea cererilor privind acordarea și redobândirea cetățeniei române se va face în ordinea cronologică a depunerii acestora. Situațiile de excepție, de soluționare prioritară, vor fi reglementate strict pentru a fi eliminat riscul unei posibilei prioritizări arbitrare.

"Proiectul de lege adoptat astăzi în Guvern este rezultatul unui proces amplu de dezbatere publică demarat la începutul lunii februarie. Este necesar să fie adoptat în procedură de urgență, vom solicita acest lucru Parlamentului și fac un apel la colegii senatori și deputați să ne acorde sprijin în acest sens", a precizat ministra Justiției, Alina Gorghiu.

Redobândirea cetățeniei

Actuala lege are două articole - 10 și 11 - privind redobândirea cetățeniei.

Astfel, articolul 10 prevede că "cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate".

Potrivit Ministerului Justiției, în perioada 2010 – 2024 (raportat la 25.03.2024) au fost înregistrate 28.724 cereri de redobândire a cetățeniei române depuse în temeiul art. 10 din Legea nr. 21/1991, din care un număr de 25.598 de petenți au solicitat redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate (respectiv 89,1% la sută din numărul total de cereri).

Art. 11 prevede că "persoanele care au dobândit cetățenia română prin naștere sau prin adopție și care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate".

În perioada 2010 – 2024 (raportat la 25.03.2024) au fost înregistrate 967.463 cereri de redobândire a cetățeniei române depuse în temeiul art. 11 din Legea nr. 21/1991, din care un număr de 830.209 de petenți au solicitat redobândirea cetățeniei române cu menținerea domiciliului în străinătate (respectiv 86% la sută din numărul total de cereri).