PDM și PSRM sunt hotărâte săîmpingăîn continuare proiectul de trecere la sistemul electoral mixt, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția.

Șeful Legislativului, Andrian Candu, a declarat că proiectul va fi votat în lectură finală „în viitorul apropiat”, iar pentru îngrijorările Comisiei de la Veneţia „se vor găsi soluţii”.

La rândul său, președintele pro-rus Igor Dodon, autorul controversatei inițiative, a menționat la o întâlnire cu diplomații străini acreditați în Republica Moldova că fracţiunea PSRM din Parlament va susține proiectul „indiferent de orice interpretări şi recomandări”.

Mai mult, Dodon a sugerat că UE ar trebui să finanțeze Moldova fără a înainta condiții cu caracter geopolitic: „Acești bani trebuie să fie acordați în exclusivitate pentru realizarea reformelor și nici într-un caz să poarte caracter geopolitic”.

La rândul lor, eurodeputații și analiștii politici susțin că dacă Plahotniuc și Dodon vor continua să împingă în Parlament proiectul privind schimbarea sistemului electoral, banii promiși de UE nu vor veni. „Insistența tandemului Plahotniuc-Dodon de a-şi asigura, prin acest proiect, locuri în următorul Parlament va costa mult cetăţenii Republicii Moldova”, a menționat eurodeputatul Cristian Preda.

Reacții în lanț: Partenerii externi își sincronizează acțiunile

„Dacă autoritățile de la Chișinău nu vor ține cont de recomandările Comisiei de la Veneția, iar banii din partea Uniunii Europene nu vor veni, Moldova va avea de suferit economic, dar mai ales politic”, a comentat pentru Report.md expertul Fundației Universitare a Mării Negre, Petrișor Peiu. Potrivit lui, în acest caz Moldova se va întoarce în era glaciară de până la 7 aprilie 2009: „Moldova ar rămâne fără o treime din ajutorul nerambursabil. Este o dramă, dar se pare că Plahotniuc își asumă acest cost. Pe termen mediu, Republica Moldova reintrăîntr-o epocă glaciară de până la 2009”, susține Petrișor Peiu.

Expertul în economie Veaceslav Ioniță susține că cel mai mult va avea de suferit imaginea Republicii Moldova, ori partenerii externi, inclusiv organismele financiare internaționale, își sincronizează  acțiunile. „Încercarea de a ocoli recomandările Comisiei de la Veneția ar da un semnal negativ tuturor partenerilor externi, pentru că ei sunt interdependenți unii de alții. Deciziile europenilor sunt determinate de deciziile luate de FMI, Banca Mondialăși invers”, a menționat Ioniță.

Potrivit lui, în lipsa finanțării externe, cel mai mult va avea de suferit domeniul construcțiilor, Guvernul fiind pus în imposibilitate de a contracta activități de peste 3 miliarde de lei.

Inițiativa privind schimbarea sistemului electoral a fost votatăîn prima lectură la 5 mai 2017, ceea ce a determinat Parlamentul European să amâne acordarea sprijinului macroeconomic de 100 de milioane de euro.

Totuși, la 4 iulie 2017, Parlamentul European a aprobat acordarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova. Banii vor fi alocați, însă, condiționat, fiecare tranșă urmând a fi debursată urmare a unor reforme palpabile implementate de Guvernul de la Chișinău. În cadrul dezbaterilor din Parlamentul European, eurodeputații au criticat guvernarea de la Chișinău pentru nivelul înalt al corupției și mimarea reformelor și au menționat în repetate rânduri că oferă ajutor cetățenilor Republicii Moldova, nu guvernării oligarhice care încearcă să se eternizeze la putere. 

Costel Prepeliță