Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a convocat Consiliul Suprem de Securitate, solicitând să fie informat despre motivele expulzării a cinci diplomați ruși din Moldova la sfârșitul lunii mai.

Pe ordinea de zi a fost inclusă și chestiunea privind jaful bancar – o promisiune electorală a președintelui Dodon că subiectul va fi discutat la prima ședință a CSS. Deși de la victoria în alegerile prezidențiale a trecut mai bine de jumătate de an, Dodon a convocat CSS abia acum deoarece, potrivit lui, nu reușea să adune toți membrii Consiliului. Nici marți, însă, nu au fost prezenți toți membrii CSS la ședință. Au lipsit inclusiv șeful Legislativului și prim-ministrul. Președintele moldovean pro-rus a condamnat gestul Guvernului de la Chișinău în privința diplomaților expulzați sub acuzația că ar fi fost spioni ruși. Premierul moldovean Pavel Filip a confirmat anterior că diplomații ruși au fost expulzați în baza unor informații acumulate de serviciile secrete moldovenești.

Dodon despre expulzarea diplomaților ruși: „Un pas politic în interese geopolitice”

Dodon a calificat decizia de expulzare a diplomaților ruși ca pe „o provocare” din partea Guvernului de la Chișinău și „o tentativă de a discredita instituția prezidențială”: „Acțiunile împotriva Federației Ruse nu vor fi trecute cu vederea”, a reacționat președintele Dodon.

El i-a certat pe șeful Serviciului de Informații și Securitate și pe ministrul de Externe pentru faptul că nu au informat mai întâi CSS și pe șeful statului despre acțiunile diplomaților ruși, deși, spune el, aveau obligația legală să o facă: „Audiind argumentele care au stat la baza expulzării, am constatat că nu au existat suficiente motive pentru luarea unei decizii atât de drastice. Au fost argumente politice – un pas politic în interese geopolitice”, a menționat marți Igor Dodon, după ședința CSS.

Prin faptul că a luat partea Rusiei în acest scandal diplomatic, iar recent s-a lăsat umilit public de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, Dodon și-a atras critici dure din partea oponenților politici. Principalul lider al opoziției pro-europene, Maia Sandu, președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, l-a acuzat pe Dodon că a ajuns un agent de influență al unui stat străin, ignorând interesele propriei țări: „Igor Dodon a ajuns un soi de președinte „de companie” pentru liderul de la Kremlin, fiind acceptat la diverse evenimente pentru a demonstra că Rusia nu este izolată de restul lumii. A ajuns să se identifice în mod lamentabil cu un agent de influență al unui stat străin, ignorând cu desăvârșire interesele propriei țări”, a menționat Maia Sandu.

PD râvnește electoral la rolul de „răul cel mai mic”, cu retorică pro-UE

Președintele a fost criticat marți și de Partidul Democrat (care controlează momentan puterea) pentru declarațiile făcute acum cinci zile la Sankt Petersburg, în cadrul unui forum economic. Dodon a blamat semnarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE și a declarat că acțiunile Guvernului de la Chișinău sunt anti-ruseşti. Purtătorul de cuvânt al PD, Vitalie Gamurari, a spus că declarațiile președintelui Dodon făcute la Sankt Petersburg împotriva politicii externe a țării contravin viziunii Guvernului, Parlamentului, dar și a majorității cetățenilor: „Președintele Republicii Moldova folosește orice ocazie pentru a se expune împotriva vectorului politicii externe al Republicii Moldova”, a comentat Gamurari. „Politica externă reiese din obligaţiile pe care le are Moldova în plan internaţional, inclusiv în contextul Acordului de Asociere semnat acum trei ani”, a menționat Vitalie Gamurari, încercând să prezinte PD ca pe o forță politică pro-europeană.

El a mai anunţat că democraţii nu vor susţine moţiunea simplă iniţiată de socialişti împotriva ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Galbur: „PD consideră că această moțiune este una strict ideologică. Domnul Galbur și ministerul pe care îl conduce au toată susținerea din partea PD”, a spus purtătorul de cuvânt al PD.

Speranța de recuperare a miliardului de dolari furat va muri în noiembrie 2017

În ceea ce privește frauda bancară din 2011-2014 (furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar al țării) despre care s-a aflat abia în 2014, Dodon a solicitat din timp autorităților statului întreaga corespondență pe această temă dintre CSS, Banca Națională, Guvern, Procuratura Generală, Serviciul de Informații și Securitate, Centrul Național Anticorupție. Președintele a vrut să înțeleagă de ce nu s-a reușit prevenirea și stoparea „jafului secolului”.

După ședința CSS de marți, el a spus că în „furtul secolului” au fost implicate șase grupări, dar a numit doar cinci: „Este vorba de „gruparea Gacikevici”, „gruparea Shor”, „gruparea Filat”, „gruparea Platon”, „gruparea Lucinschi” și alte cazuri”, a enumerat Dodon. El a solicitat organelor de anchetă să verifice implicarea în jaf, „la diferite etape”, a conducerii Băncii Naționale și a conducerii Guvernului, prin crearea premiselor pentru ultima fază a jafului bancar în 2014 – scoaterea banilor din rezerva valutară a Băncii Naționale.

Continuare pe DW