Anularea imunității deputaților, o unealtă de șantaj într-un stat capturat
Legislativul a votat săptămâna aceasta, în primă lectură, proiectul de lege privind anularea imunităţii deputaților. Inutil, - spun unii politicieni, - care invocă modul cum a fost săltat din sala de ședințe a Parlamentului ex-premierul Vlad Filat.
La nici două săptămâni de la lansarea de către Partidul Democrat a iniţiativei privind anularea imunităţii parlamentare, despre care Report.md a scris și anterior, proiectul de lege a fost deja votat în primă lectură. Chiar dacă dezbaterile au fost aprinse, în cele din urmă, proiectul a întrunit numărul necesar de voturi.
În prezent, Art 70 (3) din Constituţie menționează că „deputatul nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă, sau trimis în judecată fără încuviinţarea Parlamentului, după ascultarea sa”. După eliminarea acestui alineat din Legea Supremă, în cazul existenţei unor suspiciuni, deputatul va putea fi cercetat de organele de drept fără ca procurorul general să solicite, în Parlament, ridicarea imunităţii.
Libertatea de opinie nu va fi limitată
Deputatul democrat Sergiu Sârbu, care a prezentat proiectul în faţa deputaţilor, a dat asigurări că „anularea imunităţii nu înseamnă și limitarea independenţei parlamentarilor, iar acest fapt nu va afecta dreptul lor la libertatea opiniei şi votului”. (…) „Deputatul va continua să beneficieze de protecţia prevăzută de Legea Supremă şi nu va putea fi tras la răspundere penală, civilă sau administrativă pentru votul sau opiniile exprimate în perioada exercitării mandatului. Cine nu va încălca legea nu va putea fi şantajat”, a mai asigurat Sârbu.
Socialiştii şi comuniştii, contra
Doar deputaţii socialişti şi comunişti s-au împotrivit iniţiativei. În opinia deputatului socialist, Vasile Bolea, de acum încolo „pentru orice pretext, deputatul poate fi reţinut, arestat, persecutat, doar ca să fie loial puterii”.
Deputatul PCRM, Elena Bodnarenko, a întrebat autorii proiectului care este siguranţa că nu vor exista abuzuri: „Eu sunt o persoană care nu încalcă legea, dar, după votarea acestei iniţiative, m-aş putea pomeni că sunt reținută în timp ce aștept în staţie”, s-a îngrijorat ea.
„Un om curat în fața legii nu are de ce să-și facă griji”, a asigurat Sergiu Sîrbu.
„Asigurări pot da doar companiile de asigurări şi Dumnezeu. Voi nu sunteţi nici una, nici alta”, a reacționat Vasile Bolea.
Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, crede că această iniţiativă este promovată în contextul „votului uninominal”: „Vor să-i mai convingă pe cetăţeni că iată noi singuri ne dezbrăcăm, rămânem fără imunitate”, a spus Voronin.
Ping-pong la nivel înalt
Cu o zi înainte de discutarea proiectului în Parlament, fostul liberal-democrat Angel Agache a propus ca şi alţi demnitari să fie lipsiţi de imunitate: „Nu consideraţi că modificarea articolului 70 ar putea însemna discriminare? Atât deputaţii cât şi şeful statului dobândesc statutul prin vot exprimat direct, secret, liber şi universal”, a amintit Agache.
În replică, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a sugerat că „atât deputaţii, cât şi şeful statului, trebuie să fie egali în faţa legii”: „Eliminarea imunităţii deputaţilor este un pas important în accelerarea luptei cu corupţia”, a spus Candu.
Reacţia şefului statului, Igor Dodon, nu s-a lăsat mult aşteptată.Acesta i-a reproşat lui Candu că „este uşor să fii îndrăzneţ având protecţia organelor de drept şi procurorul general la cherem”.
Bătălia este una falsă
Liderul Mişcării Antimafie, Sergiu Mocanu, crede că proiectul democraților nu mai are nici o relevanţă, iar bătălia pentru imunitate sau lipsa acesteia este una falsă: „Un asemenea demers politic şi-a pierdut din actualitate după modul în care a fost ridicat din Parlament Vlad Filat. Fostul premier, Vlad Filat, a fost reținut de ofițerii CNA pe data de 15 octombrie 2015 în incinta Parlamentului, după ce fostul procuror general, Corneliu Gurin, a solicitat, în aceeași zi, deputaților ridicarea imunității parlamentare a acestuia. În actualul context politic, discuţiile asupra imunităţii sunt populiste. Ele ar fi relevante într-o altă conjunctură politică”, a explicat Mocanu.
E un instrument anticorupţie, dar nu în actualul context politic
Acest punct de vedere este susţinut şi de preşedinta Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, care, deşi consideră „retragerea imunităţii deputaţilor un instrument util în domeniul anticorupţie”, principala problemă pe care o vede este contextul politic de moment din Republica Moldova: „Dacă iniţiativa ar fi venit din altă parte, nu de la guvernare, ci de la opoziţie, de exemplu, ar fi fost cu totul altceva. Dar atâta timp cât avem contextul pe care îl avem, eu aş recomanda mai multă precauţie”, ne-a spus Galina Bostan.
Directorul executiv al Transparency International - Moldova, Lilia Carasciuc, confirmă că într-un sistem democratic, problema anulării imunităţii contribuie la combaterea şi prevenirea corupţiei: „Într-un stat captiv, cum este Republica Moldova, când organele de drept sunt utilizate ca bâtă împotriva oponenţilor politicilor şi a concurenţilor în afaceri, iniţiativa nu este altceva decât o posibilitate de a te debarasa de persoanele neloiale. Nu trebuie să încurcăm mecanismele unui sistem democratic, cu mecanismele unui sistem capturat, care duce la persecuții şi intimidări”, a spus Lilia Carasciuc.
După operarea amendamentelor și votarea în lectura a doua, documentul va fi transmis spre avizare Curţii Constituţionale. Ulterior, după ce Parlamentul va primi avizul Curţii Constituţionale, proiectul urmează a fi aprobat în lectura a treia, finală, cu votul a cel puțin 68 de deputaţi. Procedura va fi aplicabilă deputaților din următorul Parlament.
Mariana Tabuncic
Comentarii