Vor ca poporul să-i creadă că se lipsesc singuri de imunitate
Curtea Constituțională a Republicii Moldova a dat luni aviz pozitiv unei inițiative de modificare a Legii Supreme care prevede eliminarea imunității parlamentare.
Inițiativa a venit din partea a 39 de deputați din actuala majoritate parlamentară după ce Platforma „Demnitate și Adevăr” (partid pro-european de opiziție) a adunat peste 400 mii de semnături pentru organizarea unui referendum inclusiv în vederea limitării imunității aleșilor poporului. La același referendum, inițiat de platforma „DA”, populația urma să se expună și asupra revenirii la alegerea șefului statului prin vot direct, dar și în privința reducerii numărului de deputați de la 101 la 71. La 4 martie 2016, Curtea Constituțională a restabilit, însă, dreptul cetățenilor de a-și alege președintele (Parlamentul stabilind și data alegerilor prezidențiale – 30 octombrie 2016), iar liderul PD, Marian Lupu, (formațiune care controlează momentan puterea) a spus că nu vede rostul referendumului solicitat de Platforma „DA”. Săptămâna trecută, însă, Curtea de Apel a obligat autoritățile să organizeze totuși referendum în privința celor trei chestiuni asupra cărora insistă Platforma „DA”.
Cei 39 de deputați care au semnat inițiativa de amendare a Constituției cer excluderea alineatului 3 al articolului 70, ce interzice „reținerea, arestarea sau percheziționarea deputaților, cu excepția cazurilor flagrante, ori trimiterea lor în judecată fără încuviințarea prealabilă a Parlamentului”. În opinia lor, „imunitatea nu trebuie să fie o piedică în fața realizării actului de justiție și nici să împiedice cu bună știință aplicarea principiilor democratice într-un stat de drept”.
Curtea a stabilit că inițiativa celor 39 de deputați nu depășește limitele de revizuire a Constituției și poate fi propusă spre adoptare Parlamentului. Conform legii, aceasta înseamnă că Parlamentul are la dispoziție exact un an pentru a opera amendamentul respectiv la Constituție cu votul a 2/3 din deputați.
Ce se întâmplă dacă nu se votează?
Dacă, de la prezentarea iniţiativei cu privire la modificarea Constituţiei, Parlamentul nu a adoptat timp de un an legea constituţională corespunzătoare, inițiativa celor 39 de deputați se va considera nulă.
Analiștii politici cred că anume pe această cale vor merge actualii guvernanți, pentru care imunitatea parlamentară este garanția libertății lor și adăpostul juridic al propriilor afaceri – pe de o parte, lipsirea Platformei „DA” de încă un argument (de încă o „armă” electorală) pentru organizarea referendumului, iar pe de altă parte păstrarea imunității parlamentare prin punerea la sertar a inițiativei avizate luni de Curtea Constituțională. O altă parte a analiștilor politici cred că, actualii guvernanți ar putea accepta renunțarea la imunitate, deoarece și-au subordonat deja instituțiile judiciare și de anchetă și nu-i mai paște niciun pericol, iar politicienii din opoziție, intrați în dizgrația puterii guvernante, cred că, de fapt, prin acest amendament puterea se pregătește să-i trimită la pușcărie: „Noi am putea susține această inițiativă, pentru că nu poți ignora voința a 400 000 de voci care cer anularea imunității, dar problema e că, în condițiile unei justiții controlate politic, guvernarea ar putea utiliza această prevedere pentru anihilarea deputaților incomozi – să nu ne pomenim că această inițiativă dezleagă mâinile acestei guvernări în a domina Parlamentul”, a declarat vicepreședintele PLDM, deputatul Vadim Pistrinciuc.
Nici democrații nu au semnat toți inițiativa de renunțare la imunitatea parlamentară. Președintele de onoare al PD, deputatul Dumitru Diacov, a declarat că „sistemul de drept din Moldova nu este pregătit pentru o astfel de decizie”: „Consider că nici sistemul de drept, nici nivelul de dezvoltare a democrației parlamentare nu sunt favorabile deciziei respective”, a precizat Diacov.
Socialiștii (cei mai numeroși în Parlament) au anunțat că vor susține inițiativa, iar liberal-democrații s-au angajat, prin programul electoral, să lichideze imunitatea parlamentară.
Anulează articolul care l-a salvat pe Voronin de pușcărie
În octombrie 2010, Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat Parlamentului ridicarea imunității deputatului comunist Vladimir Voronin, ex-președinte al Republicii Moldova, ca acesta să poată fi urmărit penal pentru neglijenţă în serviciu în perioada protestelor stradale violente din aprilie 2009, soldate cu devastarea Președinției, Parlamentului, decesul unei persoane și sute de tineri maltratați în comisariatele de poliție. Deși comuniștii nu mai erau la putere în acea perioadă, deputații care au preluat guvernarea (ajunși în Legislativ speculând pe seama acelor proteste) i-au salvat prin vot imunitatea liderului comunist, uzând de norma constituțională pe care acum vor să o anuleze.
Comentarii