Cumpărați, șantajați, amăgiți sau chiar omorâți, locuitorii din stânga Nistrului cunosc bine tehnicele prin care Rusia încearcă să-i atragă de partea sa. În prag de sărbători, pensionarii din stânga Nistrului au primit pachete cu ajutoare materiale.

Măguliți cu maioneză și ”сгущенное молоко”

Deși pretinsele „alegeri prezidențiale” au trecut, locuitorii din stânga Nistrului continuă să fie cumpărați cu gaz ieftin, medicamente la preț redus și produse alimentare în formă de ajutoare.

În campania electorală, gazetele îl ridicau în slăvi pe Vadim Krasnoselski, noul șef al grupării separatiste de la Tiraspol. Aceleași promisiuni ca și în perioada lui Smirnov și Șevciuc. Numai că populația a devenit din ce în ce mai săracă.

                                           Pachetul cu merinde din partea Rusiei / FOTO: Report.md

Chemați la Sheriff

Înainte de Revelion, cetățenii moldoveni domiciliați în regiunea transnistreană au primit pachete cu  produse alimentare. Procedura de repartizare a fost organizată centralizat. Atunci când își ridicau pensia, oamenii erau anunțați că vor primi și alte ajutoare. Aceștia mergeau la supermarket-ul Sheriff, prezentau carnetul de pensionar și își primeau punga cu ”daruri de sărbătoare”. În punga cu inscripția ”Sheriff” găseau un pachet de făină, hrișcă, orez, zahăr, maioneză și lapte condensat.

Nu întâmplător a fost aleasă rețeaua de magazine Sheriff. Vadim Krasnoselski a candidat la funcția de șef al grupării separatiste din partea Partidului „Obnovlenie”, în spatele căruia stă holdingul Sheriff, care controlează 95% din economia regiunii transnistrene - de la piața de carburanți, până la produse alimentare și de uz casnic.

Vadim Krasnoselski, fost șef al sovietului suprem din Tiraspol, dar și fost „ministru de interne”, este apropiatul partidului „Rusia Unită” de la Moscova, partidul lui Vladimir Putin.

                                                                        FOTO: Report.md 

Ajutor din Rusia

Experții susțin, însă, că aceste daruri sunt oferite de Rusia, deoarece însăși economia regiunii separatiste nu este în măsură să hrănească toată populația din stânga Nistrului. Giorgio Comai, cercetător în domeniul transnistrean și doctorand al Universității din Dublin (Irlanda) susține că din numărul total de persoane înregistrate în regiunea transnistreană, aproximativ jumătate sunt pensionari, un sfert sunt angajați în sectorul public și un sfert sunt angajați în sectorul privat: „Aici pensiile sunt ridicate,  în comparație cu standardele regionale (pensiile în Transnistria sunt mai mari cu 50% sută decât în Republica Moldova și Ucraina). Autoritățile transnistrene își pot permite să achite astfel de pensii datorită suportului financiar primit din partea Rusiei. Însuși, Evgheni Șevciuc a recunoscut în cadrul unui interviu că Transnistria ar putea acoperi doar aproximativ 20-25 la suta din bugetul său, fără sprijin extern. Rusia acoperă în mod oficial o parte din cheltuielile pentru pensii printr-un program de "ajutor umanitar", dar cea mai mare parte a ajutorului vine de fapt sub formă de gaze naturale”, mai menționează expertul Comai.

                                             Numărul pensionarilor înregistrați în stânga Nistrului

Cinci ani de când a fot împușcat Vadim Pisari

Forțele ruse încearcă să-și subordoneze locuitorii din stânga Nistrului nu numai sub aspect economic, dar și să insufle frică prin intermediul militarilor ruși dislocați în regiune.

Când trec podul de la Pârâta, membrii familiei Pisari lăcrimează ori de câte ori văd soldați ruși cu armele în spate la punctele de control. Cu cinci ani în urmă, la 1 ianuarie 2012, Vadim, băiatul lor, a fost împușcat de un soldat rus. Pentru această crimă, Federația Rusă a fost condamnată la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului și, prin verdictul din 21 aprilie 2014, a fost obligată să-i plătească familiei lui Vadim Pisari despăgubiri în mărime de 35.000 euro și 5.580 euro costuri și cheltuieli pentru asistență juridică.

Nu uităm!

Banii nu-i înlocuiesc, însă, băiatul pierdut. Simion Pisari, tatăl băiatului împușcat a menționat pentru Report.md că nici un oficial de la Chișinău nu i-a vizitat la împlinirea celor 5 ani de când Vadim a fost împușcat: ”Dar cine și de ce să vină? Noi vrem să uităm, dar nu putem”, a menționat tatăl băiatului. De cinci ani părinții își plâng copilul în tăcere, în timp ce autoritățile de la Chișinău și Moscova se laudă pe la conferințe internaționale că „în Transnistria nu se varsă sânge”.

                               Soldatul rus a împușcat în această mașină în care se afla tânărul de 19 ani

În Raportul pe țară prezentat în luna noiembrie 2016, în cadrul Evaluării Periodice Universale (EPU) al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, reprezentanții Ministerului Justiției din Moldova au menționat  că ”persoanelor social-vulnerabile din regiunea transnistreană le este acordată asistență juridică garantată de stat. În acest fel, un sistem de servicii de calitate în domeniul social, economic și juridic a fost dezvoltat pentru a asigura protecția drepturilor omului în întreaga țară, inclusiv Transnistria”, se arată în raportul citat.

Moldova, restanțieră

Statele membre ONU nu s-au lăsat înduioșate de ”progresele” raportate de autoritățile moldovene, recomandându-le, la Geneva, să întreprindă măsuri concrete pentru a asigura respectarea drepturilor omului în această regiune. Cehia recomandă autorităților din Moldova să acorde sprijin sistematic și asistență victimelor abuzurilor drepturilor omului din Transnistria, Georgia cere oficialilor de la Chișinău să elaboreze un mecanism de monitorizare a situației drepturilor omului.

EPU reprezintă unul din mecanismele principale ale Organizației Națiunilor Unite de monitorizare a situației internaționale privind respectarea drepturilor omului. La ultima evaluare, din anul 2012, Moldova a primit 122 de recomandări. De această dată, ca parte a EPU 2016, Republica Moldova a primit, din partea mai multor state membre ONU, 209 recomandări pentru îmbunătăţirea situaţiei drepturilor omului. Numărul mare de recomandări este dovada că cetățenilor le sunt încălcate flagrant drepturile.

Cele mai multe recomandări se referă la combaterea discriminării, inclusiv în ceea ce privește delictele vizând ura și prejudecățile; protecția drepturilor femeilor; tortura şi relele tratamente; consolidarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului; etc.

Lilia Zaharia