Relații bilaterale   Piatra-Neamț    

România-Moldova: De la „poduri de flori”, la poduri de beton

România va susține în continuare doar opțiunea europeană a Republicii Moldova. Bucureștiul așteaptă consecvență și seriozitate din partea Chișinăului. Declarații în acest sens a făcut joi premierul României, Sorin Grindeanu, după ședința comună a guvernelor României și Moldovei de la Piatra Neamț.

„România își dorește o ancorare politică, strategică, dar și fizică a Republicii Moldova în spațiul european. Trebuie accelerate procesele de reforme și consolidat parcursul european”, a spus Grindeanu. Iar Pavel Filip a menționat că, în pofida victoriei pro-rusului Igor Dodon la ultimele alegeri prezidențiale, relația Moldovei cu România nu va fi afectată. El a dat asigurări că integrarea europeană rămâne „proiectul de țară” al Guvernului pe care îl conduce. „Republica Moldova este țară cu regim parlamentar de guvernare. Pârghiile de conducere sunt în mâinile Guvernului și Parlamentului. Proiectul nostru de țară este lângă România în UE”, a spus premierul moldovean.

„Opțiunea europeană a Republicii Moldova, pe care România o sprijină, este unica în măsură să răspundă așteptărilor de stabilitate și prosperitate ale cetățenilor moldoveni”, a spus Sorin Grindeanu. „Asistența din partea României va continua să fie determinată de ritmul și ireversibilitatea reformelor structurale pe care vi le-ați asumat”, a adăugat prim-ministrul României.

Cei doi premieri au evitat răspunsurile directe la întrebările legate de eventualitatea unirii celor două state, Pavel Filip menționând doar că „Moldova și România sunt două inimi gemene care bat în același ritm”.

Moldova, în așteptarea investitorilor români

Grindeanu a exprimat disponibilitatea României de a participa cu investiții la procesul de privatizare din Republica Moldova și a spus că speră că acesta se va desfășura în mod transparent. „România așteaptă consecvență și seriozitate din partea autorităților moldovene”, a premierul român. El a mai promis că autostrada Târgu-Mureș - Iași - Ungheni va ajunge până la Chișinău, în acest sens fiind planificate „intervenții pe master-planul de construcție a infrastructurii”. Șeful Guvernului de la București a spus că studiul de fezabilitate pentru această autostradă datează din 2011. Acesta va fi reactualizat, iar proiectul va fi implementat, potrivit lui Grindeanu, cu fonduri europene.

Premierul Filip a spus că va pune la dispoziție Guvernului de la București planul de privatizare din Republica Moldova.

Gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău - un proiect palpabil datorită UE

Republica Moldova ar putea scăpa de șantaj și dependența energetică de Rusia până la sfârșitul anului 2018 sau cel târziu în 2019. Atunci se preconizează darea în exploatare a gazoductului Ungheni-Chișinău ce urmează a fi conectat la gazoductul Iași-Ungheni, dat în exploatare în 2014. Gazoductul va lega Chișinăul de rețeaua românească și europeană de transport a gazelor naturale.

Proiectul este implementat cu suportul Băncii Europene de Investiții, Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, iar joi cei doi premieri au fost înștiințați despre decizia Comisiei Europene de a mări finanțarea pentru acest proiect de la 10 milioane de euro până la 40 de milioane de euro (bani nerambursabili).

În octombrie 2016, Guvernul României a aprobat un memorandum prin care a decis să acorde Republicii Moldova o finanțare nerambursabilă de 550 de mii de euro pentru elaborarea proiectului tehnic al gazoductului Ungheni-Chișinău. Valoarea totală estimată a investițiilor depășește 100 de milioane de euro. Pentru lucrările de proiectare și construcție a gazoductului, BERD și BEI oferă câte 41 de milioane de euro. Contribuția Guvernului de la Chișinău va fi, în 2017, de aproximativ 1 milion de euro.

Gazoductul Ungheni-Chișinău va avea lungimea de 120 de kilometri și diametrul de 600 de milimetri. Acesta va trece prin 25 de localități din Republica Moldova (din raioanele Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Călărași și municipiul Chișinău) și va putea asigura 60% din necesarul de gaze al moldovenilor.

„Îmi exprim gratitudinea pentru asistența oferită la construcția gazoductului Iași-Ungheni. Reiterăm interesul pentru dezvoltarea de mai departe a acestui proiect, prin prelungirea gazoductului Iaşi-Ungheni până la Chișinău, pe teritoriul Republicii Moldova, şi până la Oneşti, în România. De asemenea, este important să continuăm proiectul de racordare a sistemului electric moldovenesc la cel românesc și european”, a accentuat prim-ministrul Republicii Moldova.

Ce nu „vede” pro-rusul Dodon?

Datorită sprijinului României, în ultimii ani, în Republica Moldova, au fost reparate 870 de grădinițe. În unele sate au fost reparate grădinițe care nu mai funcționau de 26 de ani. În perioada următoare, cu bani românești, urmează a fi reparate alte 55 de grădinițe aproape devastate din Republica Moldova. În total, este vorba de peste 80 000 de copii care beneficiază de pe urma acestei investiții românești. În plus, România a donat, în 2014, școlilor din Republica Moldova, 100 de microbuze școlare, iar joi, la Piatra Neamț, s-a decis oferirea altor 95 de microbuze pentru alte școli din Republica Moldova.

Costel Prepeliță

Articolul anterior

Jurnaliști din Autonomia Găgăuză, retinuti de poliție

Articolul următor

Valentina Osoianu: „Nu am pledat pentru votul uninominal!”