143 de cetățeni ai Republicii Moldova aflați în străinătate vor ataca în judecată hotărârile CEC din 16 și 17 noiembrie cu privire la contestațiile privind votul în diaspora.

Deși numărul moldovenilor care au depus contestații pentru că nu le-a fost asigurat dreptul la vot este unul mult mai mare, doar 143 au reușit să semneze listele pentru mandatarea a trei avocați care le vor reprezenta interesele în fața instanței de judecată.

La 13 noiem­brie, cetă­țe­nii din dias­po­ra au trimis 3 961 de con­tes­ta­ții la Comi­sia Elec­to­ra­lă Cen­tra­lă.

La o săptămână de la alegerile prezidenţiale din Republica Moldova, câştigate la mică diferenţă de pro-rusul Igor Dodon, moldovenii din întreaga lume continuă să protesteze, invocând fraudarea scrutinului şi îngrădirea dreptului la vot.

                                                                              FOTO: Report.md 

Manifestanţii au cerut demisia preşedintelui Comisiei Electorale Centrale (CEC) şi a ministrului de Externe, pentru proasta organizare a turului doi al alegerilor în afara ţării, acolo unde mii de moldoveni veniţi la secţiile de votare au fost trimişi acasă, deoarece s-au epuizat buletinele de vot. Oamenii cred că au fost furaţi şi cer anularea scrutinului.

Doar SIS şi CC mai pot schimba lucrurile

Teoretic şi practic, invalidarea scrutinului din 13 noiembrie este încă posibilă. Deşi CEC a respins toate contestaţiile moldovenilor din diaspora şi a validat victoria socialistului Igor Dodon la alegeri, ultimul cuvânt îi revine Curţii Constituţionale (CC). Aceasta va valida sau invalida rezultatele alegerilor numai după ce instanţele de judecată se vor pronunţa în privinţa fiecărei contestaţii în parte, iar legislaţia îi oferă pentru aceasta un răgaz de 45 de zile din ziua alegerilor. Preşedintele CC, Alexandru Tănase, a publicat un comunicat pe site-ul instituţiei pe care o conduce, în care anunţă că a primit zeci de mesaje, aproape identice, în care i se solicită să anuleze rezultatele alegerilor prezidenţiale. Tănase se declară deranjat de aceste mesaje.

La 17 noiembrie, majoritatea parlamentară, controlată de PD şi oligarhul Vlad Plahotniuc, a respins propunerea fracţiunii PLDM de a-i audia în plenul Parlamentului pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, şi pe ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Galbur, în legătură cu îngrădirea dreptului la vot al moldovenilor din diaspora. Iniţiativa a fost respinsă cu voturile deputaţilor PSRM, PCRM, PD şi PL.

Maia Sandu luptă până la capăt

                                                                          FOTO: Report.md 

Liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate, Maia Sandu, a lăsat să se înţeleagă că îşi pune speranţe în independenţa magistraţilor Curții Constituţionale: „Într-o ţară în care instituţiile statului şi-ar face treaba, atunci contestaţiile depuse de noi ar fi văzute ca nişte lucruri foarte grave. În Republica Moldova ştim care e starea de lucruri, ştim că marea majoritate a instituţiilor statului sunt captive. Acum aceste instituţii pot demonstra că sunt idependente. Nu vreau să vin cu o prognoză a deciziilor acestora, dar vreau să cred că avem cel puțin o instituție care are curajul să respecte legea și nu face ceea ce spun oamenii din afara legalului”, a menţionat Maia Sandu.

Luni, 21 noiembrie, preşedinta PAS a depus plângere penală împotriva preşedintelui CEC şi a ministrului de Externe, pentru că ar fi sabotat în mod deliberat votul diasporei. Maia Sandu a spus că va insista ca toţi cei responsabili de proasta organizare a alegerilor să fie penalizaţi. Ea a reamintit că numai în 2015, moldovenii plecaţi la muncă peste hotare au transferat acasă peste 1 miliard 200 milioane dolari. „Aceşti bani, transferaţi de diasporă, au compensat eşecurile statului. Aceşti bani au ajuns la bătrâni cărora statul nu le achită o pensie suficientă pentru o viaţă demnă. (...) În schimb, cei care reprezintă statul au hotărât că aceşti cetățeni sunt de mâna a doua şi nu merită să-şi exercite dreptul la vot”, a menţionat liderul anti-oligarhic.

Rusia a înclinat balanţa în favoara lui Dodon

Presa de la Chişinău scrie că Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) ar deţine probe care atestă implicarea serviciilor secrete ale Rusiei în influenţarea votului în Autonomia Găgăuză şi implicarea în aducerea organizată la urne a mii de transnistreni, pentru a-l favoriza pe candidatul pro-rus. „Moscova avea nevoie de câştigul lui Dodon pentru a bifa o victorie politică simbolică pe plan extern: Un preşedinte pro-rus la Sofia, altul la Chişinău”, a comentat publicistul Petru Bogatu.

                                                                        FOTO: Report.md 

„SIS trebuie să tragă anumite concluzii. Cineva din exterior manipulează oamenii şi a influenţat inclusiv rezultatul votului. Maia Sandu nu va putea demonstra acest lucru. Doar SIS o poate face. SIS trebuie să facă lumină în acest caz, pentru a evita situaţii mult mai grave la alegerile parlamentare din 2018”, a menţionat şi directorul Asociaţiei de Politică Externă de la Chişinău, Victor Chirilă. El crede că informaţiile venite de la SIS ar constitui temei pentru ca judecătorii Curţii Constituţionale să nu valideze alegerile câştigate de socialistul Igor Dodon.

Presa rusă vrea să transforme România în sperietoare

Pe de altă parte, jurnaliştii de la postul rusesc de televiziune „Zvezda” susţin că Dodon, prin victoria sa, ar fi dejucat planurile politicienilor pro-europeni „care urmăreau să unească Republica Moldova cu România”: „Sute de mii de moldoveni au şi paşapoartele româneşti. Următorului preşedinte rămânea doar să aprobe pe cale legală intrarea ţării în componenţa României”, mai comentează presa rusă.

Duminică, diaspora a protestat mai activ decât moldovenii rămaşi acasă. Cele câteva sute de oameni care au ieşit la proteste în centrul Chişinăului au cerut demisia in-corpore a CEC şi repetarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale.

                                                                       FOTO: Report.md 

Diaspora moldovenească a uimit întreaga lume la alegerile din 13 noiembrie printr-o mobilizare fără precedent. În încercarea de a salva viitorul european al ţării lor, sute de mii de moldoveni s-au îmbulzit la cele 100 de secţii de votare deschise pentru ei în străinătate. Unii au parcurs şi 6 mii de kilometri cu avionul ca să poată vota. Numai că autoritatea electorală de la Chişinău a trimis maximum 3000 de buletine de vot pentru fiecare secţie de votare, acestea epuizându-se în prima jumătate a zilei de scrutin. Duminică, moldovenii au protestat în cel puţin 27 de capitale din lume, invocând faptul că le-a fost furat votul.

V.C.