Remitențele vor scădea în 2017, iar riscul repetării schemelor tradiționale de spălare a banilor prin intermediul băncilor moldovenești va persista, se arată într-un studiu despre riscurile și amenințările anului 2017, realizat de IDIS „Viitorul”.

Moldova parcurge o perioadă de turbulențe instituționale, marcată de șocuri politice, sociale și economice pe care le poate depăși numai dacă va înțelege natura acestor provocări și va formula răspunsuri pe măsura schimbărilor din societate. Schimbările bruște în agenda politică, ajustările în interesele sistemului oligarhic, mimarea reformelor economice și politizarea deciziilor economice, criza demografică, sunt printre cele mai mari amenințări cu care se poate confrunta Republica Moldova în 2017.

Oportunism politic

Ca și în 2016, atunci când protestele anti-oligarhice au fost dispersate, ca urmare a faimoasei hotărâri a Curții Constituționale de revenire la alegerea directă a președintelui, în acest an există o tentație puternică „de a fura mingea de pe teren”, schimbând regulile de joc ori de câte ori actorii politici influenți își vor dori să obțină avantaje politice contra oponenților. Practica arată că asemenea schimbări bruște pot fi generate în aproape orice sector controlat de guvern: administrație publică, taxe, reglementări electorale, competiție, bănci, creând efectul unei stări de alertă quasi-generală, pentru că aceste schimbări sunt de obicei autorizate de un număr extrem de mic de persoane. Acest sistem hibrid de guvernare devine tot mai impredictibil, tot mai supus erorilor strategice și riscurilor. Drept exemplu poate servi adoptarea în prima lectură a proiectului de lege privind amnistierea capitalurilor și stimularea fiscală - inițiativă criticată de societatea civilă și de partenerii de dezvoltare. Inițiativa confirmă cele mai sumbre suspiciuni cu privire la intențiile maligne ale unor grupuri de influență din afara sistemului administrativ, constată autorii studiului.

Reformatarea flancurilor politice

Anul 2017 promite apariția unor conflicte Guvern-Președinție, Guvern-opoziție, Președinte-opoziție, deși atribuțiile noului șef de stat sunt mult mai limitate, ambițiile sale (gaulliste) au fost supralicitate electoral.

În anul 2017, PD și acoliții săi vor milita activ pentru modificarea sistemului electoral. Se dorește un sistem electoral mixt, care îmbină listele de partid cu elemente ale sistemului majoritar aplicat unor circumscripții uninominale. Analiștii afirmă că acest sistem ar schimba radical regulile jocului politic, creând mecanisme noi de reprezentare politică a circumscripțiilor electorale (astăzi există o singură circumscripție națională în R. Moldova), stimulând competiția pe bază de liste uninominale pentru 50% din mandatele actualului Parlament. Riscul proiectului promovat de PD este că orice candidat independent poate fi mai ușor subordonat unor sisteme de finanțări necontorizate, furnizate generos de oligarhii interesați să controleze rezultatele competiției electorale. Modelul a putut fi testat în alegerile din Autonomia Găgăuză și a oferit avantaje majore coaliției dominante conduse de PD. Este de așteptat ca acest model să fie pe larg modelat și extrapolat în situații similare legate de viitoarele alegeri din 2018.

Prognoze de creștere economică mediocră

Guvernul a atins obiectivul unei „stabilizări fără creștere economică”. În aceste condiții, este anticipat un ritm de creștere economică cu indicatori limitați de constrângerile actualului sistem administrativ și politic. În aceste condiții de progres minimal, există riscul de neonorare a celorlalte condiții de acordare a asistenței financiare externe, formulate de FMI și Uniunea Europeană, ceea ce ar putea conduce la pierderea asistenței financiare externe pentru a se asigura stabilitatea socio-economică și politică.

Criza din sectorul financiar-bancar nu s-a încheiat

Fraudele bancare din 2014-2015 au lăsat vulnerabilități sistemice nesoluționate. Problema lipsei de transparență asupra acționariatului băncilor din Republica Moldova și neclaritatea asupra mecanismelor de prevenire a unor noi scheme de fraude financiare lasă loc riscului de repetare a unei noi crize bancare. Există alerte de vulnerabilitate la cel puțin alte patru bănci mari din Moldova, care fac în total ¾ din ansamblul sistemului bancar național. Incertitudinea privind cota acționarilor celor trei bănci gestionate prin administrații provizorii de către BNM fac problematică remedierea conflictului.

Mimarea reformelor economice

Abordarea hazardată a reformelor cum este decizia de reorganizare a Guvernului, modificarea sistemului electoral, pot avea efecte contradictorii celor așteptate. Și în 2017 populația se va ciocni cu grave probleme economice, lipsa locurilor de muncă, corupție, neîncredere în justiție și bănci. Deși atestă o îmbunătățire Moody (B3 după B negativ), imaginea de țară legată de fraude bancare nu atrage investitorii străini, iar acordurile financiare cu FMI nu pot schimba decisiv atmosfera pe plan intern, starea de spirit a populației, care se simte descurajată și demoralizată de injustiție, impunitate și speranțe reduse de schimbare.

Remitențele vor scădea tot mai mult în 2017, ca urmare a evitării instituțiilor bancare din Republica Moldova, dar și a fenomenului de părăsire a țării pentru totdeauna. De asemenea, este constatată existența unor riscuri majore în 2017 de a repeta schemele tradiționale de spălare a banilor prin intermediul băncilor, ca urmare a faptului că prea puțini operatori au fost atrași la răspundere pentru operațiile suspectate de spălare a banilor, iar cei implicați se bucură de impunitate.

Populismul economic și nostalgia „revenirii” la piața tradițională a CSI, înlocuirea UE cu Uniunea Eurasiatică, ca taxă de tranziție sub tutela rusă, reprezintă cele mai mari riscuri pentru economia națională în 2017, consideră experții.

Sărăcia și declinul demografic se vor accentua 

Anul 2017 va evidenția grave probleme social-demografice în Republica Moldova. Creșterea economică mediocră și reputația îndoielnică a mediului de afaceri generează sărăcie și reducerea locurilor de muncă, care afectează colectarea resurselor la bugetul public. În 2016, autoritățile responsabile de datele statistice invocau o rată de emigrare de 136 de persoane pe zi din Republica Moldova. Tendințele demografice catastrofale nu sunt tratate corespunzător prin politici sociale efective. Drept urmare, economia devine neatractivă pentru investiții, iar numărul în scădere al contribuabililor afectează dramatic funcționarea sistemelor de protecție socială, sporește deficitul bugetar etc.

Proteste masive

În anul 2017 vor crește prețurile la electricitate, căldură, petrol, mărfuri de primă necesitate, generând astfel nemulțumirea cetățenilor care, ulterior, vor fi implicați în desfășurarea protestelor organizate de partidele de opoziție în raport cu actualul Guvern și Parlament. De asemenea, ar putea avea loc lichidarea unor universități din sistemul de învățământ superior.

Odată cu alegerea lui Igor Dodon în funcția de președintele, se vor accentua diviziunile adânci geopolitice din societate. Primele acțiuni ale noului președinte (modificarea limbii pe site-ului Președinției, retragerea cetățeniei lui Traian Băsescu) confirmă prevalența simbolismului antinațional în discursul noului șef de stat. Aceste decizii vor reanima controverse politice în societate și vor stimula acțiuni de răspuns din partea grupurilor unioniste. În ajunul alegerilor din 2018 (100 de ani de la unirea Basarabiei cu România), este de așteptat ca mișcarea unionistă să-și intensifice acțiunile.

Rusia poate destabiliza Moldova

Rusia nu are prea multe instrumente de influență asupra Republicii Moldova, dar investește mult în menținerea controlului asupra mass media, formatorilor de opinie și asupra elitelor legate prin afaceri de regiunea transnistreană. Are loc o reactivizare a agenților de influență pro-Kremlin, a structurilor politice și nepolitice, pe fundalul degradării pieței mass media, concentrarea licențelor TV și Radio în mâinile câtorva moguli de presă și în absența unei politici de stat, care să excludă această involuție dramatică a libertății de expresie. Influența Rusiei nu s-a rezumat niciodată doar la „soft-power”, ceea ce ar trebui să însemne că, în 2017, anumite grupuri cu agendă extremistă ar putea să apară în vizorul organelor de ordine publică. Succesiunea unui președinte pro-Kremlin deschide noi orizonturi de creștere a influenței rusești în Moldova, inclusiv prin opțiuni de politică externă, creând percepția unei puteri bicefale.

Un alt subiect care poate detona agenda politică ar fi planul unei federalizări (modelul Kozak), care ar stârni o reacție largă de contestare a guvernării. Peste 65% din respondenți resping planul, care este perceput ca un instrument de spargere a suveranității Moldovei, sub garanții militare rusești și prezență militară străină, ceea ce promite o mare destabilizare politică. Statul Republica Moldova ar fi o pradă ușoară pentru regimul militarizat de la Tiraspol, care nu are nici un fel de rețineri, obligații și alte piedici morale, ceea ce înseamnă că nu are ce pierde.

Riscuri externe

Printre riscurile externe pentru Republica Moldova, menționate de experți sunt tranziția de putere din SUA, problemele din Parteneriatul Estic, conflictul militar din Ucraina, fundamentalismul islamic și migrația.

Dragoș Drăgan