Maia Sandu, la un „PAS” să facă lumină în dosarul miliardului furat

Fruntașii Partidului Acțiune și Solidaritate au depus joi, 19 mai, la Ministerul Justiției, cererea și dosarul de înregistrare a noii formațiuni politice. Dosarul PAS conține 6.414 cereri de aderare, adunate în 18 raioane și în municipiile Bălți și Chișinău. Numărul total al membrilor partidului depășește 7.500, cererile fiind prezentate doar pentru localitățile în care au fost deja constituite organizații teritoriale.

Proaspăt aleasă în funcția de președinte al Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, a acordat un interviu în exclusivitate pentru Report.md. A oferit noi detalii intrigante despre miliardul furat și a vorbit despre cei mai înverșunați oponenți ai PAS.

Report.md: - La 15 mai curent, în cadrul Congresului de constituire a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) aţi fost aleasă lider al formaţiunii. Am înţeles că va fi o formaţiune social-liberală de centru-dreapta. Credeţi că mai e loc pe acest segment?

Maia Sandu: - PAS este, mai degrabă, o formaţiune care împărtăşeşte valorile liberalismului într-o formulă modernizată, adusă la zi şi care ţine cont de dinamica dezvoltării societăţii din ultimele decenii. Încercăm să reabilităm setul de principii şi valori democratice, de factură europeană, compromise de cei care se află acum la guvernare. În ce măsură acest segment va fi încăpător atât pentru noi, cât şi pentru alţii, vor arăta doar alegerile.

- Aţi repetat, în trecut, de mai multe ori că nu vă place politica... Până la urmă nu aţi putut fugi de ea şi v-aţi băgat chiar în mijlocul ei. Ce v-a determinat?

- Am decis să iniţiez un proiect politic pentru că, pe de o parte, există cerere pentru proiecte de alternativă, iar pe de altă parte, actuala clasă politică reprezintă un impediment major în dezvoltarea Republicii Moldova şi trebuie înlăturată de la putere. În virtutea faptului că am fost persoană publică şi mă bucur de un anumit sprijin din partea oamenilor, m-am simţit responsabilă să folosesc acest capital politic pentru a pune bazele unei noi mişcări politice, care să ofere o alternativă autentică pentru toţi cei care cred în democraţie şi bunăstare pentru întreaga societate.

- Toţi suntem de acord că cele mai mari probleme ale Moldovei sunt corupţia şi justiţia bolnavă, lipsită de încredere. Ce soluţii aveţi pentru aceste două probleme?

- În programul PAS, aprobat acum câteva zile de către Congres, lupta cu corupţia şi reforma justiţiei se regăsesc printre priorităţi. Ambele probleme pot fi rezolvate doar prin aducerea şi promovarea în sistem a oamenilor integri. În acest sens, propunem lustraţia judecătorilor şi procurorilor care au fost implicaţi în sau au trecut cu vederea acte de corupţie. Vom sprijini consolidarea puterii organelor de drept doar după curăţarea acestora. Pledăm pentru transparenţă totală în cazul achiziţiilor publice, cu obligarea tuturor agenţilor economici care vor să obţină contracte de la stat de a face publice ofertele. Vom interzice firmelor offshore să aibă orice relaţii comerciale cu statul, precum şi să deţină acţiuni în instituţiile financiare şi cele de media. Acestea şi alte măsuri pot fi realizate doar promovând în funcţii oameni integri pe bază de merit, acesta fiind unul din pilonii de bază ai programului nostru.

- Programul formaţiunii prevede asigurarea cu locuri de muncă, dar şi protecţia socială a celor săraci. Cum veţi face acest lucru în condiţiile în care menţionaţi că „economia este la pământ”... Pentru că promisiunile populiste la sigur nu vor mai fi înghiţite de oameni. Prea „s-au ars” până acum.

- Nu facem promisiuni deşarte. Spunem că vom elimina impedimentele în dezvoltarea afacerilor astfel încât acestea să crească şi să genereze locuri de muncă bine plătite. Propunem măsuri care pot fi realizate dacă există voinţă politică: eliminarea din sistem a inspectorilor fiscali şi vamali, funcţionarilor din alte instituţii cu funcţii de control care hărţuiesc businessul, distrugerea monopolurilor, lichidarea poliţiei economice şi asigurarea previzibilităţii controalelor, reducerea birocraţiei la toate etapele de desfăşurare a unei afaceri. Cu alte cuvinte, ne vom asigura că instituţiile statului sprijină dezvoltarea mediului economic, în loc să-l obstrucţioneze, aşa cum se întâmplă acum.

- Cum intenţionaţi să învingeţi la alegerile prezidenţiale în condiţiile în care partidul este încă tânăr, fără prea multe structuri teritoriale? Unii vă reproşează că nu aveţi VIP-uri în echipă...

- E adevărat, suntem un proiect tânăr, dar ne-am mişcat destul de repede în cele câteva luni care au trecut de la lansare. Astăzi depunem actele pentru înregistrare la Ministerul Justiţiei. Am creat echipe la nivel teritorial în 18 raioane şi în 2 municipii – Chişinău şi Bălţi. Până acum, peste 7 mii de oameni au aderat la PAS. Este o forţă mare, mai ales dacă luăm în calcul determinarea acestor oameni de a pune umărul la schimbare. Noi nu le promitem membrilor PAS funcţii în instituţii publice sau alte beneficii; singura lor motivaţie este dorinţa de a elibera ţara de politicienii corupţi şi de a promova o guvernare responsabilă. Aceşti oameni, respectaţi la ei în comunitate, şi implicaţi cu adevărat în această luptă politică, în pofida tuturor riscurilor, sunt mult mai valoroşi decât VIP-urile.

- Am sesizat că au început deja discuţiile despre semnarea unor înţelegeri de neagresiune în campania electorală. Le vedeţi rostul? Unii spun că de acestea au nevoie doar cei care se simt vulnerabili.

- Am indicat în documentele de constituire a partidului că PAS va opta pentru un alt mod de a face politică. Ne obligăm să demonstrăm că putem lupta şi câştiga prin metode civilizate. Ne propunem să stabilim standarde de comportament şi cultură politică. Un eventual acord de neagresiune se discută cu partidele de pe segmentul de centru-dreapta, care se declară susţinătoare ale cursului proeuropean de dezvoltare a ţării. În raport cu partidele de la guvernare, nici nu e necesar să venim cu prea multă critică, acestea s-au discreditat iremediabil în ochii oamenilor. Campania noastră va fi axată pe viitor, nu pe trecut. Toată lumea ştie cât de greu se trăieşte în Republica Moldova. Noi vom prezenta soluţiile noastre pentru problemele cele mai stringente ale ţării.

- Ştim că se discută despre posibilitatea înaintării unui singur candidat din partea partidelor pro-europene. La ce etapă au ajuns aceste discuţii?

- Căutăm în continuare eventualele mecanisme care ne-ar permite să identificăm candidatul cu cele mai mari şanse de câştig.

- Care este, acum, principalul oponent al partidului pe care îl conduceţi?

- Oponenţii PAS sunt toţi politicienii corupţi şi iresponsabili.

- Într-un interviu anterior, menţionaţi că principiul integrităţii va fi determinant la selectarea persoanelor din conducerea formaţiunii la nivel teritorial. V-a fost greu să găsiţi aceste persoane necompromise?

- Nicidecum. În pofida condiţiilor vitrege de viaţă din ultimele două decenii, sunt mulţi oameni care cred în corectitudine şi onestitate şi care au rezistat tentaţiilor sistemului corupt.

- Haideţi să ne lămurim în privinţa miliardului... Aţi votat sau nu atunci, la şedinţa Guvernului, pentru oferirea garanţiei privind creditarea băncilor cu probleme? Am văzut că au apărut reproşuri la adresa Dvs...

- Nu am participat la votul din noiembrie 2014. Am sprijinit, după lungi dezbateri deloc politicoase cu guvernatorul BNM, garanţia eliberată de guvern în martie 2015. În acel moment, Guvernul Gaburici îşi propunea să iniţieze dialogul asupra unui nou program cu FMI şi una din condiţiile principale era lichidarea celor 3 bănci problematice. BNM insista că nu poate purcede la lichidarea băncilor fără eliberarea garanţiei. Principalele argumente ale BNM erau următoarele: în primul rând, în aceste bănci erau un milion de deponenţi (evident, majoritatea în Banca de Economii, în special pensionari şi oameni de la ţară care cu greu adună bănuţ cu bănuţ şi îi pun la păstrat). În al doilea rând nu se putea admite insolvabilitatea băncilor în condiţii necontrolate, pentru că aceasta ar fi putut crea panică şi ar fi pus în pericol întreg sistemul bancar. Aceste informaţii au fost prezentate de către BNM şi această instituţie poartă întreaga răspundere pentru veridicitatea lor. Dar alegerea la acea şedinţă a fost între a lăsa un milion de oameni să-şi piardă banii sau a-i ajuta. Eu am considerat că noi toţi trebuie să ne solidarizăm cu aceşti deponenţi care urmau să-şi piardă economiile de o viaţă, chiar dacă efectul asupra economiei şi bugetului aveau să fie mari.

Încă un lucru important: în cazul garanţiei din martie 2015, putem fi siguri că aceasta a fost utilizată strict conform destinaţiei – pentru restituirea banilor deponenţilor. În cazul garanţiei eliberate în noiembrie 2014 (reiterez că nu am participat la această decizie), după cum se vede în raportul Kroll, o parte din bani a ajuns la cîteva bănci, ceea ce desigur că nu trebuia să se întîmple. Dar asta s-a întâmplat, probabil, din cauza că decizia de emitere a garanţiei a fost luată până ca BNM să introducă supravegherea specială la cele 3 bănci, iar  câţiva actori din sistemul bancar au ştiut despre intenţiile autorităţilor de a emite acea garanţie. Pentru a înţelege toate dedesubturile acestei situaţii, este necesară o anchetă serioasă care să analizeze corectitudinea datelor prezentate de către BNM Guvernului şi Comitetului de stabilitate financiară pe tot parcursul acestei perioade.

- Deci şi Dvs aţi votat... Pe de altă parte spuneaţi, într-un interviu pentru DW, fiind întrebată de ce nu aţi aderat la proiectul politic al lui Iurie Leancă, că „dacă voi ajunge vreodată să fac parte dintr-o formaţiune politică, aceasta va trebui să abordeze toate problemele într-un mod tranşant, mai ales când e vorba de combaterea corupţiei”. Sugeraţi, deci, că aţi avea anumite suspiciuni în privinţa partidului fostului premier care, la fel ca şi Dvs, a decis să salveze băncile (prin garanţii guvernamentale) pentru binele oamenilor... Şi atunci, prin ce vă deosebiţi?

                                                                              FOTO: report.md 

- Eu îmi asum răspunderea pentru tot ce s-a întâmplat în sectorul educaţional pe perioada mandatului meu. Eu mi-am asumat lupta împotriva corupţiei din sistem şi alte reforme serioase şi am dat dovadă de atitudine tranşantă în promovarea acestora, în pofida opoziţiei din partea partidelor politice. În funcţiile ministrului educaţiei nu intră supravegherea activităţii sistemului bancar. Această responsabilitate este a Băncii Naţionale, în primul rând, a CNFP, a Ministerului Finanţelor, în cazul băncilor de stat, şi a conducerii guvernului. În cazul suspiciunilor de corupţie şi activităţi frauduloase, organele de drept sînt cele care trebuie să se implice. Cu alte cuvinte, persoanele care fac parte din Comitetul de stabilitate financiară sunt cei care au fost informaţi şi, probabil, au discutat regulat despre această problemă. În această zonă trebuie căutaţi vinovaţii care au admis furtul bancar. Ministrul educaţiei, cel al culturii sau al agriculturii nu aveau cum să cunoască situaţia reală din sistemul bancar. Se pare că instituţiile responsabile au ştiut ce se întâmplă, dar nu au acţionat atunci când costurile fraudei erau mai mici (creditele neperformante se practicau în aceste bănci de mai mulţi ani şi frauda are o istorie lungă).

De exemplu, din raportul FMI, publicat abia în februarie 2016, vedem că evaluarea făcută de experţii internaţionali la începutul anului 2014 arăta clar că în sectorul bancar erau vulnerabilităţi foarte mari şi că era necesar ca regulatorul să intervină urgent în activitatea unor bănci. Acest raport,care, de obicei, se face public, nu a fost publicat decât 2 ani mai târziu, iar de el au ştiut doar câteva persoane din guvern şi din BNM. Acestea nu au optat pentru introducerea imediată a supravegherii speciale a BNM în băncile cu pricina, nu au luat decizii de retragere a licenţelor sau alte măsuri prevăzute de lege care să pună capăt activităţilor ilegale din bănci. Putem doar să speculăm despre motivele adevărate pentru care a fost amânată decizia, dar cert este că, dacă supravegherea specială a BNM era introdusă în ianuarie 2014 şi nu în noiembrie 2014, costurile fraudei ar fi fost mai mici. Cel puţin aşa înţeleg eu lucrurile după ce am citit acest raport publicat de curând.

În situaţiile în care tot cabinetul a fost implicat în procesul de luare a deciziilor, şi atunci când a fost clar că Guvernul încearcă să adopte o decizie controversată, ca în cazul concesionării aeroportului, eu nu am ezitat să mă disociez de aceasta. Votul pentru garanţia eliberată de Guvern în martie 2015 l-am explicat mai sus; acesta nu a fost dat sub presiune politică sau de orice alt fel. În interviul pentru DW mi-am exprimat nedumerirea faţă de faptul că un partid care se declară de opoziţie are o atitudine atât de înţelegătoare faţă de Guvernarea actuală, evitând să o critice şi să spună lucrurilor pe nume.

- Cine, în opinia Dvs, este mai dăunător pentru Moldova – un regim pro-rus condus de Igor Dodon sau un regim oligarhic condus de Plahotniuc, despre care aţi spus că a „capturat ţara”?

- Sunt la fel de nocive şi se pare că fac parte din acelaşi joc.

- Mulţumim pentru acest interviu.

Lilia Zaharia

______________________________________________________________________________________________

МАЙЯ САНДУ, В ШАГЕ ОТ ТОГО, ЧТОБЫ ПРОЛИТЬ СВЕТ В ДЕЛЕ УКРАДЕННОГО МИЛЛИАРДА

Глава Партии Действие и Солидарность (PAS), Майа Санду, дала интервью для Report.md, в котором предоставила новые интригующие подробности об украденном миллиарде. Она отметила, что не принимала участие в голосовании в ноябре 2014 года, она только поддержала, после долгих невежливых дискуссий с губернатором НБM, гарантию выданной правительством в марте 2015 г. Кроме того, Майя Санду рассказала о самых яростных противников PAS, все они коррумпированные и безответственные политики.


Articolul anterior

Andrei Năstase: „E nevoie de un candidat comun pro-Moldova, anti-Plahotniuc”

Articolul următor

UE către autoritățile de la Chișinău: „Suflecați-vă mânecele și apucați-vă de lucru!”