Înainte de a se porni la Moscova, la întâlnirea cu Vladimir Putin, președintele pro-rus Igor Dodon a cerut Guvernului rechemarea ambasadorului Republicii Moldova din București. La rândul lor, deputații liberali au inițiat procedura de suspendare a lui Dodon din funcția de președinte.

Liberalii îl acuză pe Dodon că ar fi încălcat Constituția prin comportamentul și declarațiile sale referitoare la regimul separatist de la Tiraspol. „Felicitând așa-zisul lider transnistrean (cu ocazia victoriei la „alegerile prezidențiale din autoproclamata „rmn” – n.n.), Igor Dodon a încălcat jurământul – a recunoscut această autoproclamată republică. Nimeni nu a felicitat până acum un „președinte” ilegal din stânga Nistrului”, a explicat liderul PL, Mihai Ghimpu. „Dodon a sfidat dragostea față de popor, depunând flori la monumentul cazacilor (la Tighina, în cadrul întrevederii cu șeful grupării separatiste de la Tiraspol – n.n.)”, a mai reamintit liderul PL. El a spus că urmează a fi colectate 34 de semnături din partea „colegilor din majoritatea parlamentară” în vederea demiterii președintelui. „Nu putem avea un președinte care promovează interesele Rusiei. Este o mare rușine să vorbești despre dragostea de țară, de popor și să lucrezi în defavoarea țării”, a adăugat Ghimpu.

El a precizat că nu a discutat acest subiect în cadrul coaliției de guvernare din care face parte.

Potrivit Constituției, președintele poate fi suspendat printr-o solicitare a o treime din deputați. Solicitarea este expediată Curții Constituționale, care verifică dacă există temei pentru suspendare. În cazul în care răspunsul Curții este afirmativ, președintele este suspendat cu votul a 67 de deputați. Ulterior, președintele poate fi demis doar de către popor, prin referendum.

PDM îl ține în șah pe Dodon cu ajutorul lui Ghimpu

După anunțul liderului PL, Partidul Democrat, care controlează actuala majoritate parlamentară și Guvernul, a difuzat un comunicat în care cheamă PL să prezinte detaliat, în cadrul coaliției, argumentele care stau la baza inițiativei de suspendare a șefului statului. „Dacă există elemente care induc riscul unei posibile încălcări a Legii Fundamentale, PDM ar putea semna un demers către Curtea Constituțională, așa cum prevede legea în astfel de situații, prin care să ceară opinia în ceea ce privește o eventuală încălcare a Constituției. Iar în funcție de răspunsul Curții Constituționale, vom decide acțiunile de mai departe împreună cu colegii de coaliție”, menționează PD.

La rândul său, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (partid parlamentar de opoziție), Viorel Cibotaru, a apreciat că inițiativa PL de suspendare a președintelui este „o mișcare prematură și egoistă, slab argumentată și populistă”.

Populism

Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei, Ion Ceban, a reacționat. El a spus că „Igor Dodon este oricând gata să se prezinte la judecata politică în faţa cetăţenilor”: „Înţelegem frustrările unuia dintre liderii unionişti din Republica Moldova. Înţelegem că acţiunile preşedintelui Dodon au creat isterie şi panică în rândul celor care nu vor o rezolvare definitivă a problemei transnistrene, a celor care nu vor consolidarea temeinică a statalităţii moldoveneşti, care nu vor păstrarea neutralităţii Republicii Moldova”, a scris Ceban pe Facebook.

Rusia vrea să-l folosească pe Dodon pentru a lovi în UE

Igor Dodon se află luni și marți într-o vizită oficială la Moscova, iar analiștii politici presupun că acesta va discuta cu președintele rus, Vladimir Putin, despre federalizarea Republicii Moldova, deși funcția de președinte nu-i conferă lui Dodon competențele necesare pentru a lua vreo decizie. În opinia politologului Oazu Nantoi, oligarhul Vlad Plahotniuc, despre care se spune că ar controla integral puterea în Republica Moldova, ar încerca să creeze niște punți cu Kremlinul, iar Igor Dodon ar putea avea funcția de mediator.

În ajunul vizitei, Igor Dodon a anunțat că intenționează să discute la Moscova chestiuni de ordin economic, inclusiv despre condițiile în care Rusia ar fi de acord să permită revenirea mărfurilor moldovenești pe piața rusă (după embargoul impus ca urmare a semnării de către Moldova a Acordului de Asociere și a celui de Liber Schimb cu UE în 2014). Cu toate acestea, președintele moldovean nu a inclus în delegație nici un ministru sau alt funcționar responsabil de domeniul economic. Din delegația Republicii Moldova fac parte doar membri și simpatizanți ai PSRM: noul lider al PSRM, Zinaida Greceanîi (funcție cedată de Dodon după ce a fost ales președinte), deputatul socialist Andrei Neguța, câțiva consilieri prezidențiali și bașcanul Autonomiei Găgăuze, Irina Vlah (susținută de PSRM la alegerile din Autonomie).

Anterior, Igor Dodon afirmase că, în calitate de președinte, va propune o inițiativă privind semnarea unui memorandum de colaborare cu Uniunea Eurasiatică. (…) „După vizita la Moscova, voi merge și la Bruxelles, deoarece acele probleme pe care noi vrem să le soluționăm cu Federația Rusă, cel mai probabil vor trebui discutate în format trilateral..., dacă vorbim, de exemplu, despre reluarea exporturilor spre Rusia. (…) Vreau să rog autoritățile ruse să anuleze embargoul la produsele moldovenești pentru toate întreprinderile din Moldova și să revenim la regimul de comerț liber cu Federația Rusă. Dar nu vom putea soluționa această problemă la nivel bilateral. Acordul de comerț liber între Republica Moldova și UE permite reexportul mărfurilor din UE pe piața rusă, prin intermediul Moldovei. Iată de ce această problemă va trebui discutată în format trilateral. Deci, mai întâi vom vedea ce anume îi deranjează pe partenerii noștri din Rusia, care sunt condițiile pe care le pun ei pentru reluarea exporturilor, iar mai apoi voi merge la Bruxelles și vom începe negocierile”, spunea Dodon la sfârșitul anului trecut.

Comentând un astfel de posibil scenariu, politologul Oazu Nantoi a spus că Rusia insistă asupra participării sale la o eventuală renegociere a celor două acorduri dintre Republica Moldova și UE, pentru că, de facto, Kremlinul „nu recunoaște suveranitatea țărilor din spațiul ex-sovietic”: „dar eu nu văd nici un sens pentru Republica Moldova să coboare la un așa nivel de degradare”.

În același interviu Dodon mai preciza că o schimbare cardinală a vectorului politicii externe va fi posibilă „numai după alegerile parlamentare, când va exista o altă majoritate parlamentară și numai după ce va fi organizat un referendum național, la care cetățenii vor fi întrebați dacă își doresc o astfel de schimbare”.

Continuare pe DW