Curtea Constituțională a decis   Chișinău    

Igor Dodon este noul președinte al Republicii Moldova

Curtea Constituțională a Republicii Moldova a confirmat astăzi rezultatele alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016 și a l-a confirmat în funcția de șef al statului pe Igor Dodon. Totodată, Curtea a decis să transmită Parlamentului șase adrese în vederea eliminării din legislație a lacunelor constatate pe parcursul alegerilor și în perioada campaniei electorale.

Igor Dodon a anunțat imediat după pronunțarea Hotărârii Curții că-i va solicita mâine președintelui Parlamentului ca învestirea sa în funcție să aibă loc cât mai rapid. Legislația le oferă, însă, președintelui Parlamentului și Curții Constituționale un răgaz până pe data de 28 decembrie pentru învestirea noului șef al statului.

Cum a ajuns Igor Dodon președinte

La 10 luni de la hotărârea Curții Constituționale prin care s-a decis că președintele Republicii Moldova trebuie ales direct de către popor, și la o lună de la alegeri, socialistul Igor Dodon devine președinte al Republicii Moldova ”cu acte în regulă”.

Totul a început de la o sesizare a unui grup de deputați liberal-democrați, depusă la 12 noiembrie 2015, care au cerut Curții Constituționale să se pronunțe asupra modului în care a fost modificată Constituția în anul 2000, atunci când s-a decis ca președintele să fie ales de Parlament, nu de cetățeni.

Hotărâre-surpriză a Curții Constituționale 

Astfel, la 4 martie 2016, Curtea Constituțională a hotărât că modificările Constituției operate de către deputați cu 16 ani în urmă au fost anticonstituționale și a decis revenirea la votul popular. Dar a lăsat neschimbată vârsta minimă pentru candidați – de 40 de ani, fapt ce nu a permis participarea la alegeri a unor candidați mai tineri, precum Renato Usatîi sau Dorin Chirtoacă.

Anterior, o altă tentativă de a reveni la voarea direcă a președintelui a avut loc în septembrie 2010, când a fost organizat un referendumul constituțional, la care cetățenii au fost întrebați dacă sunt „Pro” sau „Contra” alegerii directe a președintelui. Deși majoritatea celor care s-au prezentat la vot au bifat opțiuniea ”Pro”, referendumul nu a fost validat din cauza prezenței scăzute la urne. Un rol important l-a avut atunci Partidul Comuniștilor, care a îndemnat populația să boicoteze referendumul.

Și în 2016, Partidul Comuniștilor a criticat hotărârea Curții Constituționale de a se reveni la votul direct al președintelui. Potrivit liderului PCRM, Vladimir Voronin, decizia ar fi fost neconstituțională. 

Alegeri organizate după reguli noi de o nouă componență a CEC

La 1 aprilie 2016, Parlamentul a stabilit data alegerilor prezidențiale pentru 30 octombrie. La 17 iunie 2016, cu votul a 79 de deputați a fost votată o nouă componență a Comisiei Electorale Centrale, din care fac parte Iurie Ciocan, propus de Platforma Social Democrată pentru Moldova, Andrei Volentir, propus de PDM, Vasile Gafton, propus de cei 7 transfugi PLDM, Veaceslav Agrigoroae, vicepreşedinte al Centrului pentru Investigaţii Juridice, Rodica Ciubotaru, propusă de PL, Sergiu Gurduza, propus de PLDM, Maxim Lebedinschi, propus de PSRM, Alina Russu, propusă de PCRM şi Vladimir Şerban, propus de preşedintele Nicolae Timofti. Zece zile mai târziu, Alina Russu a fost aleasă președinte al CEC.

La 23 iunie, cu mai puțin de 4 luni înainte de data alegerilor, deputații au amendat Codul Electoral. Astfel, fiecare candidat, indiferent dacă este înaintat de un partid sau candidează independent, trebuie să adune 15 mii de semnături pentru a fi înregistrat în cursă. De asemenea, s-a stabilit că desemnarea candidaților va începe cu 60 de zile înainte de desfășurarea datei alegerilor și se va încheia cu 30 de zile înainte de scrutin, astfel încât, campania electorală propriu-zisă a fost scurtată la o lună.

Mai mulți alegători decât cetățeni

La 13 septembrie, Comisia Electorală Centrală a anunțat că în Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscriși 3 237 072 de alegători. Atunci societatea civilă și-a exprimat îngrijorarea, pentru că cifra anunțată era cu aproape 54.000 mai mulți decât la parlamentarele din 2014 și cu peste 200.000 față de cele din 2010, dar și diferența de peste 320.000 de persoane așteptate la urne, față de numărul total de cetățeni moldoveni numărați la ultimul recensământ al populației. O investigație Anticorupție.md a demonstrat că sistemul SIAS Alegri are o serie de vulnerabilități. Și RISE Moldova a făcut o investigație care a arătat că listele de alegători sunt pline cu persoane decedate.

Marian Lupu, cel mai „harnic” candidat

La 31 august a început înregistrarea grupurilor de inițiativă ale candidaților desemnați. Primii care au depus documentele la CEC au fost Igor Dodon din partea Partidului Socialiştilor, Mihai Ghimpu - Partidul Liberal, Iurie Leancă - Partidul Popular European, Maia Sandu - Partidul Acţiune şi Solidaritate, Dmitri Ciubaşenco – „Partidul Nostru” și  Andrei Năstase - Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr.

A doua zi, la 1 septembrie, a solicitat înregistrarea grupului său de inițiativă Marian Lup, candidat al Partidului Democrat. Trei zile mai târziu, la 4 septembrie, Marian Lupu a anunțat că grupul său de inițiativă a colectat 29.000 de semnături, pentru înregistrarea sa în calitate de candidat. Presa a semnalat cazuri de utilizare a resurselor administrative în procesul de colectare, care a avut loc și în zile de week-end.

La 10 septembrie, în mod previzibil, Marian Lupu a devenit primul candidat înregistrat oficial în cursa electorală. Deciziile CEC de înregistrare a candidatului PDM au fost contestate de către candidatul Partidului DA, Andrei Năstase, care a spus că CEC și-ar fi încălcat propriul regulament prin înregistrarea lui Lupu într-o zi de sâmbătă.

Totuși, candidații cotați de sondajele de opinie cu cele mai multe șanse erau cei cu mesaje împotriva actualei guvernări. Favoriții erau Igor Dodon, cu un discurs pro-estic, Maia Sandu și Andrei Năstase, cu mesaje anti-oligarhice și anti-sistem. Ultimii doi purtau deja negocieri pentru desemnarea unui candidat unic. 

La 26 septembrie, Guvernul a decis deschiderea a 100 de secții de votare peste hotare. Cele mai multe secţii urmau a fi deschise pe teritoriul Italiei - 25, în România - 11, în Federaţia Rusă - 8, în SUA - 7. 

Manipulare și minciună

La 30 septembrie a început, oficial, campania electorală. Modul de reflectare a acesteia în mas-media a fost monitorizat atâta de Consiliul Coordonator al Audiovizualului, cât și de societatea civilă – Asociația Presei Independente și Centrul pentru Jurnalism Independent. Experții au remarcat că televiziunile, în special cele cu patroni politici sau cu interes în acest domeniu, au fost părtinitoare - au dezinformat, au manipulat și au folosit minciuni pentru a dezorienta electoratul. Una dintre cele mai tirajate minciuni se referea la un presupus angajament al Maiei Sandu, în fața cancelarului Germaniei, de a aduce în Republica Moldova 30 de mii de refugiați sirieni, în cazul în care devine președinte. ”Știrea”  a fost difuzată atât de televiziunile care l-au suținut pe Igor Dodon, „Accent TV” și „NTV Moldova”, cât și de cele din holdingul „General Media Grup”, al cărui proprietar este Vlad Plahotniuc. La finalul campaniei, cea mai dură sancțiune aplicată de CCA a fost interdicția de difuza publicitate timp de 4 zile pentru „Accent TV” și „NTV Moldova” și, timp de 3 zile, pentru „Publika TV” și „Jurnal TV”.  „Prime TV” s-a ales doar cu o amendă de 5400 de lei.

Operațiunea „autobuzul cu transnistreni”

La 4 octombrie, CEC a anunțat că va deschide 30 de secții de vot destinate alegătorilor din stânga Nistrului, pentru ca ulterior, cu trei zile înainte de al II-lea tur al alegerilor, la 9 noiembrie, să suplimenteze și numărul buletinelor de vot cu peste 23 de mii. Secretarul CEC, Veaceslav Agrigoroaie, declara atunci că ar fi fost contactat telefonic de cetățeni din stânga Nistrului care ar fi cerut majorarea numărului de buletine la secțiile respective. În ziua alegerilor, atât în primul tur, cât și în al doilea, au fost văzute autocare care transportau organizat alegători din regiunea separatistă. Luați prin surprindere, unii dintre ei au recunoscut că în autocare li s-a spus să voteze pentru Igor Dodon. Peste 16 mii de cetățeni din regiunea transnistreană au votat în turul doi al alegerilor prezidențiale - un număr record comparativ cu alte alegeri.

Candidat unic cu 2 săptămâni înainte de alegeri

Cu două săptămâni înainte de primul tur de scrutin, la 15 octombrie, candidatul Partidului Platforma DA, Andrei Năstase, a anunțat că se retrage din cursă în favoarea candidatei PAS, Maia Sandu, după luni de discuții și negocieri. Maia Sandu a devenit candidatul unic al forțelor anti-oligarhice. 

La 21 octombrie, Andrei Năstase a fost exclus din cursă la cererea sa. În aceeași zi, la solicitarea CEC, prin decizia Curții de Apel Chișinău, a fost exclusă din cursă și candidata Inna Popenco, susținută de partidul controversatului om de afaceri Ilan Șor. Decizia a fost luată la solicitarea candidatului independent Silvia Radu, care a denunțat utilizarea mijloacelor financiare nedeclarate de către Inna Popenco.

Enigmatica retragere a lui Marian Lupu

Retragerea din cursă a candidatului Partidului Democrat, Marian Lupu, cu numai 4 zile înainte de data alegerilor, a surprins pe toată lumea, mai ales în contextul în care acest concurent a avut până atunci cea mai costisitoare campanie electorală, cu cheltuieli uriașe de zeci de milioane de lei. El și-a anunțat retragerea la o conferință de presă la care a fost însoțit de oligarhul-șef Vlad Plahotniuc, despre care presa de la Chișinău a scris că ar controla în totalitatea instituțiile statului. Oficial, Lupu și Plahotniuc și-au anunțat sprijinul pentru candidatul pro-european, Maia Sandu, dar, în realitate, posturile de televiziune controlate de Plahotniuc au atacat-o pe Maia Sandu și l-au favorizat pe Igor Dodon.

Primul tur de scrutin

Maia Sandu și Igor Dodon au fost candidații care au trecut în cel de-al doilea tur de scrutin. Diaspora s-a mobilizat pe rețelele de socializare pentru a se prezenta masiv la vot. Pe de altă parte, autoritățile au respins inițiativa de a le oferi studenților dreptul de a vota în localitatea unde își fac studiile. De asemenea, s-a refuzat deschiderea mai multor secții de votare peste hotare. În ziua alegerilor, mai mulți cetățeni din străinătate nu au reușit să își exprime dreptul la vot, deoarece s-au epuizat buletinele de vot. Unii au făcut mii de kilometri până la secțiile de votare.

Al doilea tur, proteste și contestații

                                                                                    FOTO: Report.md 

Rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin l-au scos învingător pe Igor Dodon, cu 52.18% din voturi. Maia Sandu s-a clasat pe locul doi cu 47.82%. Prezența la vot a fost de 53.52%. Igor Dodon s-a declarat ”președintele tuturor”, iar Maia Sandu a spus că alegerile nu au fost nici libere, nici corecte.

A doua zi după alegeri, au izbucnit protestele în fața sediului CEC. S-a cerut demisia membrilor acestei instituții. Diaspora s-a arătat nemulțumită că i s-a lezat dreptul la vot.

Diaspora și lupta cu „morile de vânt” 

                                                                                FOTO:Report.md

Reprezentanți ai comunităților de moldoveni din Italia, Maria Britanie, Franța şi Irlanda au depus la 21 noiembrie, acțiuni de chemare în judecată privind încălcarea dreptului constituțional la vot în turul doi al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016. Acțiunile de chemare în judecată au fost depuse la Judecătoria Centru prin intermediul avocaților Eduard Digore şi Veronica Mihailov-Moraru.

Între timp, Igor Dodon a primit felicitări în special, din Est, din partea președintelui Federației Ruse, Vladimir Putin, a  Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii, Kiril, a președintelui Consiliului de Administrare al "Gazprom”, Alexei Miller, a președintelui Ungariei, Ader Janos, a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a președintelui Bielarus, Alexandr Lukaşenko, şi a președintelui Armeniei, Serj Sargsean. Președintele României, Klau Iohaniis a transmis doar că ”a luat act” de alegerea făcută de cetățenii Republicii Moldova.

Dosarul ”Diaspora” a trecut prin toate instanțele naționale de judecată. Contestația diasporei a fost respinsă pe motiv că nu ar fi „autoritățile au asigurat dreptul la vot al cetățenilor din străinătate”. Ultima instanță, Curtea Supremă de Justiție, nici nu a vrut să examineze, la 12 decembrie, recursul avocaților în procesul diasporei. La câteva ore după aceasta, Curtea Constituțională a anunțat că toate litigiile legate de alegeri au fost epuizate și a stabilit pentru data de 13 decembrie examinarea valabilității alegerilor prezidențiale.

Natalia Enache

Articolul anterior

Pirkka Tapiola: „Oligarhia face ca statul să fie vulnerabil”

Articolul următor

Au ambalat legalizarea averilor dobândite ilicit în nobila idee de luptă cu economia subterană