Duminică, locuitorii autonomiei găgăuze sunt chemați din nou la urne, pentru a treia oară în ultimele patru săptămâni, de data aceasta fiind vorba de alegerile pentru Adunarea Populară a UTA Gagauz-Yeri (legislativul regiunii). Societatea civilă de la Comrat reclamă mai multe deficiențe ale procesului electoral.

Alegeri după reguli noi

Alegerile în cea de-a 6-a legislatură a Adunării Populare de la Comrat se desfășoară conform sistemului majoritar în 35 de circumscripții electorale. Scrutinul se desfășoară într-un nou cadrul legal, după ce în vara anului 2015 a fost aprobat un Cod electoral. Până atunci, alegerile pentru Adunarea Populară erau reglementate de o lege specială. 

Găgăuzii, bulversați de alegerile prezidențiale

Asociația „Piligrim-Demo”, care monitorizează procesul electoral din regiune, constată o serie de deficiențe în procesul electoral. Potrivit unui raport de monitorizare, cea mai importantă ar fi subfinanțarea activităților de organizare a alegerilor. Potrivit conducătorului organizației, Mihail Sirkeli, în buget au fost prevăzuți bani pentru organizarea alegerilor (aproximaitv 2,3 milioane de lei), dar până săptămâna trecută aceștia nu au fost debursați. ”CEC din Găgăuzia nu a primit banii pentru organizarea alegerilor din regiune. Adunarea Populară a aprobat devizul de cheltuieli la 28 octombrie. Au aprobat, dar banii încă nu au ajuns”, susține expertul.

O altă problemă ține de suprapunerea alegerilor prezidențiale cu cele din legislativul de la Comat, potrivit Piligrim Demo: ”Suprapunerea acestor două scrutine a necesitat resurse umane. Președintele CEC din Găgăuzia a fost și președintele consiliului electoral de circumscripție pentru alegerile prezidențiale. În loc să se ocupe de alegerile din regiune, s-a ocupat de prezidențiale”, susține Mihail Sirkeli.

Însă, una din cele mai mari probleme, este favorizarea anumitor candidați în cursa electorală, printr-o reglementare potrivit căreia deputații Adunării Populare pot utiliza o parte din fondul de rezervă al autonomiei pentru a rezolva probleme din circumscripțiile lor electorale. Astfel, la scrutinul din acest an concurează și 26 dintre actualii deputați. Aceștia, pe lângă resursele pe care le pot utiliza în campania electorală, mai pot folosi și banii din fondul de rezervă – câte 80-100 de mii de lei, ceea ce îi avantajează în raport cu alți concurenți.

”Este un fel de susținere a campaniei de către stat a candidaților care sunt deja deputați. Este incorect. Adunarea Populară nici măcar nu prezintă rapoarte cum sunt cheltuiți acești bani ceea ce provoacă și mai multe semne de întrebare dacă sunt folosiți corect. Nu există nici o garanție că acești bani nu vor folosi în campania electorală”, susține Mihail Sirkeli.

Și listele electorale reprezintă o problemă. Acestea sunt elaborate de primării și sunt excluși alegătorii aflați peste hotare, ceea ce este o încălcare, în opinia „Piligrim Demo”. În plus, unele primării întocmesc listele în limba rusă. În același timp, buletinele emise după 2013 sunt doar în grafia latină, astfel că vor exista probleme la identificarea alegătorilor: ”Sistemul de întocmire a listelor de alegători trebuie adaptat la standardele naționale. Rămâne loc pentru manipulări în listele de alegători, după cum reiese din observațiile noastre”, a mai declarat Mihail Sirkeli.

Pe de altă parte, președintele CEC al Găgăuziei, Ivan Komur, susține că procesul electoral se desfășoară normal, fără deficiențe. Mai mult, în opinia sa, faptul că alegerile în Adunarea Populară s-au intersectat cu campania pentru prezidențiale este un lucru benefic, deoarece funcționarii electorali din regiune au acumulat experiență: ”Nu văd nici o problemă în acest sens. Din contra, este o bună experiență și o pregătire suplimentară pentru specialiștii electorali. Alegerile nu au loc în aceeași zi și nu cred că putem vorbi despre complicații. Da, există funcționari electorali care au  fost antrenați în ambele procese electorale, dar nu văd probleme în asta”, a declarat Ivan Komur.

Mai mult, el a menționat că nici în privința finanțelor nu există probleme, chiar dacă alocarea banilor a întârziat.

Candidați ”independenți”

La alegerile UTA „Gagauz-Yeri” din acest an, concurența este semnificativ mai mică față de cele precedente din 2012, când au candidat aproximativ170 de persoane. Din cei 126 de candidați din acest an, doar 33 reprezintă partide politice: 21 – Partidul Socialiștilor, 9 – „Partidul Nostru”, 2 – Partidul Comuniștilor și 1 - Partidul Democrat. Totuși, potrivit presei, și o bună parte din ceilalți fac sau au făcut parte din anumite partide, dar candidează ca ”independenți” pentru a-și spori șansele. În special au recurs la acest truc reprezentanții Partidului Democrat.

Who is who

Din cei 126 de candidați, 18 sunt femei. Peste o treime dintre candidați sunt oameni de afaceri, iar peste 20 sunt angajați sau conducători ai întreprinderilor publice și de stat. 26 dintre aceștia sunt și în prezent deputați în Adunarea Populară.

Probabil cel mai controversat candidat este Ivan Burgundji, care este membru al Adunării Populare și în prezent. Presa a scris despre el că a fost milițian sovietic, apoi unul din liderii mișcării separatiste din sudul Republicii Moldova la începutul anilor 90 ai secolului trecut. La sfârșitul lui 2004, a fost în centrul unui scandal după ce în garajul său au fost găsite cantități mari de armament. 

Dmitri Constantinov, actualul președinte al Adunării Populare, este un cunoscut om de afaceri din regiune, care a intrat și în vizorul Comisiei Naționale de Integritate, pentru că nu și-a declarat toate averile. El a respins acuzațiile. Numele lui Constantinov apare și în interceptările telefonice din 2013, în care fostul premier Vlad Filat îi dădea indicații fostului șef al Inspectoratului Fiscal, Nicolae Vicol, să înăsprească controalele asupra firmelor acestuia. La scurt timp după alegerile din 2012, Constantinov a aderat la PDM, dar a fost exclus în contextul controversatului „referendum” organizat în autonomie în 2014.

De asemenea, fiul lui Constantinov candidează pentru un mandat în Adunarea Populară.

Alți candidați cunoscuți în regiune, dar și la Chișinău mai sunt: Valeri Ianioglo, fost adjunct al bașcanului, precum și fostul bașcan Gheorghe Tabunșcic.

Adunarea Populară a Găgăuziei a fost formată în urma adoptării Legii privind statutul autonomiei, la sfârșitul anului 1994. Primele alegeri în APG au avut loc la 28 mai 1995. Adunarea Populară de la Comrat a fost practic întotdeauna o arenă a luptelor politie în regiune. În multe cazuri nu au existat majorități astfel că acestea erau create ad-hoc în funcție de interese. Adunarea Populară este considerată de unii experți drept un focar al mișcărilor pentru independența regiunii sau reducerea dependenței acesteia de Chișinău. Una din ultimele acțiuni scandaloase a fost organizarea referendumului din autonomie, la 2 februarie 2014 la, care populația din regiune s-a pronunțat în proporție de peste 98% în favoarea aderării Republicii Moldova la Uniunea Vamală controlată de Rusia și au declarat că susțin independența, în cazul în care Republica Moldova și-ar pierde suveranitatea. Chișinăul a declarat referendumul ca fiind ilegal. 

Dragoș Drăgan