"Sperăm să nu înghețați la iarnă", avertiza Rogozin în 2013 la Chişinău. Acum, i s-a făcut brusc "tare dor" de Moldova.

După ce ani la rând Rusia a pedepsit economic Moldova - i-a călcat demonstrativ merele cu buldozerul, a spus despre vinul moldovenesc că „e bun doar de vopsit gardurile” și a sancționat-o pentru semnarea Acordului de Asociere cu UE prin impunerea embargourilor la export, acum, aflat la Chișinău, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a spus că „Moldova trebuie să conteze pe prioritățile pieței ruse și ale pieței Uniunii Eurasiatice, deoarece acolo există cerere pentru producţia moldovenească”.

„Sperăm să nu înghețați la iarnă”, spunea Rogozin în 2013 la Chişinău, în timpul unei vizite din ajunul summit-ului Parteneriatului Estic de la Vilnius, la care a fost parafat Acordul de Asociere Republica Moldova - UE, sugerând dependenţa energetică a Moldovei de Rusia.

Un „dor” otrăvit în bătaie de joc

Oficialul rus, care s-a lăudat în cartea sa „Dușmanul poporului” că a „luptat cu arma în mână”, în războiul de la Nistru din 1992, împotriva moldovenilor şi a ceea ce el numeşte „fasciştii români”, a venit la Chișinău marți, 5 iulie, fiind întâmpinat cu proteste chiar de la Aeroport. Deși în 2012 acesta a numit Republica Moldova „un coteț”, iar pe moldoveni i-a numit „porci, pentru că nu sărbătoresc 9 mai (Ziua Victoriei)”, marți acesta a spus că i-a fost „tare dor de Chișinău”. Acesta a ales să se afle în Republica Moldova în zi de doliu național, basarabenii comemorând miercuri, 6 iulie, împlinirea a 67 de ani de la cel de-al doilea val de deportări din Basarabia (peste 35 000 de oameni au fost deportați atunci în Siberia, în trenuri pentru vite, de regimul stalinist).

Poliția și securitatea moldovenească l-au ajutat marți pe Dmitri Rogozin să evite protestatarii de la Aeroport, dar i-au creat condiții să filmeze cu telefonul protestatarii veniți să-l huiduiască. La conferința de presă susținută împreună cu viceprim-ministrul moldovean Octavian Calmîc, oficialul rus a refuzat să răspundă la vreo întrebare. El a spus că este nespus de bucuros că relațiile dintre Moldova și Federația Rusă au revenit la normalitate. Rogozin a precizat că partea rusă a prezentat Chișinăului o „foaie de parcurs” pentru revenirea la bunele relații comercial-economice, urmând ca grupul de lucru interguvernamental să-și înceapă activitatea la sfârșitul lunii iulie.

Cartea „BREXIT” jucată de Rogozin la Chișinău

Potrivit lui Rogozin, BREXIT „va conduce la mișcări tectonice serioase în marea geopolitică europeană (…), de aceea, Rusia și Moldova au despre ce discuta ca vechi și buni tovarăși”.

                              Dmitri Rogozin la întâlnirea cu Octavian Calmîc   /   FOTO: mec.gov.md 

Vicepremierul moldovean Octavian Calmîc și-a exprimat speranța că va fi găsit un consens în privința reluării exporturilor moldovenești în Federația Rusă, după embargourile impuse de Rusia acum doi ani. „În pofida faptului că Republica Moldova are semnat Acord cu UE (Acord de liber schimb - n.n.), acesta este complementar celui cu piața CSI. Noi ținem foarte mult la îmbunătățirea relațiilor cu partenerii noștri tradiționali, în special cu Federația Rusă cu care am avut relații prietenești”, a spus oficialul moldovean.

Iar presa pro-guvernamentală de la Chișinău a prezentat vizita lui Dmitri Rogozin ca pe „o resetare a relațiilor dintre Federația Rusă și Republica Moldova”, remarcând chiar cu satisfacție că „spre deosebire de vizitele sale anterioare, demnitarul rus nu a mai fost ironic în declaraţiile sale”.

A trecut pe la Chișinău ca să „atenționeze” de la Tiraspol

Miercuri, Dmitri Rogozin se afla la Tiraspol unde s-a întâlnit cu șeful administrației separatiste pro-ruse Evgheni Șevciuk și a ținut un discurs în „sovietul suprem” (pretinsul Parlament transnistrean). Rogozin a ironizat spunând că mai glumește uneori că „tancurile rusești nu au nevoie de vize”. El a precizat în context că Federația Rusă „este pregătită pentru orice situație în regiune”, dar și-a exprimat speranța că „nu se va ajunge până la situații fierbinți”. Rogozin a declarat la Tiraspol că în timp ce „Chișinăul construiește din bani europeni închisori noi, Federația Rusă a decis să aloce bani pentru construcția grădinițelor, școlilor și spitalelor (în regiunea transnistreană – n.n.)”.

Deși s-a aflat marți la Chișinău, iar miercuri seară va reveni în capitala Republicii Moldova unde se va întâlni cu premierul Pavel Filip, Dmitri Rogozin a găsit de cuviință ca anume de la Tiraspol să le transmită un avertisment politicienilor moldoveni: „Fiți atenți la acțiunile Ucrainei!”. „Există motive să credem că radicalii ucraineni pot face front comun cu moldovenii, pentru a provoca dezghețarea conflictului din Transnistria. Noi nu vrem acest lucru. Pe noi ne interesează reluarea relațiilor normale cu Republica Moldova. Chișinăul ar trebui să fie în alertă pe fondul acestui pericol”, a menționat Rogozin în cadrul unei conferințe de presă la Tiraspol.

Truc „marca Rogozin” peste capul Chișinăului

De asemenea, Rogozin l-a înștiințat pe liderul separatist transnistrean, Evgheni Șevciuk, despre faptul că „Tiraspolul va participa la ședințele Comisiei mixte moldo-ruse”, deși Chișinăul susține că nu știe nimic despre aceasta. Rogozin a solicitat administrației ilegale de la Tiraspol să-și delege reprezentantul pentru participarea la ședințele acestei comisii în calitate de observator. Oficialul rus a mai menționat la Tiraspol că după întâlnirile avute marți la Chișinău a înțeles că actuala conducere a Moldovei vrea să rămână la putere și intenționează să restabilească relațiile economice cu Rusia: „Ei nu au găsit nimic în pădurea europeană și au pierdut și ceea ce au avut”, a menționat Rogozin.

„Faptul că acest personaj exotic, căruia i se interzice să călătorească în UE, figurând în lista sancțiunilor impuse Rusiei după ocuparea Crimeii, își reia călătoriile spre Tiraspol (după o pauză de 2 ani – n.n.) ar fi un indiciu că Moscova pune din nou ceva la cale și își schimbă expresia feții în mod corespunzător”, susține publicistul Nicolae Negru. Potrivit lui, „nu întâmplător au fost reluate, după aproape doi ani, negocierile în formatul 5+2 în problema transnistreană. Dacă nu era sigură de un oarecare câștig, Rusia își punea în mișcare marionetele de la Tirspol să invoce din nou ridicarea „blocadei economice”, cum a făcut-o de atâtea ori, torpilând orice încercare de dialog. În această perioadă, diplomația rusă a reușit să-i convingă pe ceilalți participanți și observatori ai procesului de negocieri că Chișinăul trebuie să facă unele concesii care să anticipeze viitorul statut special, autonom, al regiunii separatiste în cadrul Republicii Moldova, oferindu-le transnistrenilor beneficiile unui stat recunoscut oficial până la găsirea unei soluții politice a conflictului”, mai menționează Nicolae Negru.

Scopul urmărit: Crearea unei stări de totală imposibilitate de a funcţiona ca stat

„Domnul Rogozin joacă acelaşi rol pe care l-a jucat anterior, un rol de consolidare a regimului separatist de la Tiraspol”, a menționat, la rândul său, fostul ministru adjunct de Externe al Republicii Moldova, Valeriu Chiveri, într-un interviu pentru „Europa Liberă”. „Domnul Rogozin ce a făcut până acum şi vedem că face în continuare - depune eforturi pentru a sprijini regimul de la Tiraspol, inclusiv prin proiecte umanitare, financiare şi de tot felul. Nu am văzut nici o acţiune pe care ar fi făcut-o şi ar fi contribuit într-un fel sau altul la consolidarea încrederii între cele două maluri ale Nistrului şi ar contribui la dinamizarea procesului de negocieri”, a subliniat Chiveri.

„Subiectul de bază, din punctul meu de vedere, este administrarea unei tranziţii spre un statut special al regiunii transnistrene în componenţa statului suveran Republica Moldova. Fără a pune în capul mesei acest scop, este total zadarnic efortul negociatorilor de a fugi prin Bavaria, de a fugi pe la Berlin sau de a fugi în alte capitale pentru a obţine o anumită concordare cu poziţiile actorilor externi”, susține într-un interviu pentru „Europa Liberă” fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu.

Potrivit lui, în acest moment Chişinăul este extrem de presat: „Presiunile vin din exterior asupra obţinerii unor compromisuri, a unor concesii pe care le cere administraţia de la Tiraspol. În afară de aceasta, evident că pe fundalul unei ruinări a unor instituţii de stat în Republica Moldova, ca urmare a fraudei bancare, ca urmare a lipsei de credibilitate şi a protestelor de stradă, cineva consideră că Republica Moldova nu contează atât de mult cum ar trebui să conteze şi interesele sale naţionale pot fi oarecum neglijate, pe fundalul unei acceptări mai mari a regimului transnistrean, care, din punctul de vedere al Constituţiei Republicii Moldova, este un regim marionetă şi este un regim ilegal”, a menționat Igor Munteanu.

Articolul integral poate fi citit pe DW