Deputații din Comisia de afaceri externe a Parlamentului European (AFET) își exprimă „îngrijorarea profundă” cu privire la regresele în privința standardelor democratice din Republica Moldova, inclusiv alegeri corecte și independența sistemului judiciar într-un raport referitor la punerea în aplicare a Acordului de asociere UE-Moldova.

De asemenea, eurodeputații se arată profund îngrijorați deoarece, în pofida progreselor privind legiferarea reformelor instituționale, rezultatele punerii acestora în aplicare sunt însă foarte nesatisfăcătoare, mai ales în ceea ce privește statul de drept, buna guvernanță, independența justiției, drepturile civile, democratice și sociale, lupta împotriva corupției.

Ca urmare, deputații europeni solicită Comisiei Europene să verifice activ din perspectiva corupției la scară largă și sistemice din Moldova posibilitatea de a negocia o clauză suplimentară la acordul de asociere privind lupta împotriva corupției.

„Dincolo de proceduri birocratice, mai important este ce face Moldova pentru a transmite partenerilor europeni că tratează serios criticile pe care le-a primit în privința felului în care justiția funcționează și lupta împotriva corupției la nivel înalt se desfășoară”, a declarat europarlamentarul Andi Cristea, într-un interviu acordat EURACTIV.ro.

Cristea, vicepreședinte al Comisiei AFET și președinte al Delegației la Comitetul parlamentar de asociere UE-Moldova, se așteaptă la „o discuție așezată” între Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova și instituțiile europene pentru ca, „dincolo de unele stridențe politice pe care le-am văzut în ultimele luni în abordările europene, să avem o listă de obiective prioritare realiste pentru următoarele șase luni, care să completeze planurile deja existente”.

Ce rol au alegerile de anul viitor

Eurodeputații nu văd cu ochi buni modificarea legislației electorale naționale, care nu a abordat unele dintre recomandările esențiale ale Comisiei de la Veneția și ale avizului comun al OSCE/ODIHR și și-au exprimat îngrijorarea privind „monopolizarea peisajului mediatic de către marii actori politici și economici ai țării, care și-au împărțit între ei și piața de publicitate”, potrivit raportului citat.

În același timp, europarlamentarii din Comisia de afaceri externe apreciază progresul în plan economic, în urma acordului cu FMI, dar critică progresul lent al anchetei privind recuperarea miliardului de dolari și pedepsirea celor vinovați de frauda bancară descoperită în 2014. În plus, invalidarea alegerilor din iulie 2018 pentru Primăria Chișinăului pare sp fi fost picătura care a umplut paharul pentru europeni.

„Șocul nealegerii lui Năstase rămâne pe agenda Bruxelles-ului, votul popular fiind o linie roșie europeană”, explică Andi Cristea, care speră că episodul alegerilor locale de la Chișinău va produce și ceva bun pentru Moldova - modificări legislative care să clarifice legislația electorală și să înlăture orice suspiciune privind corectitudinea alegerilor din februarie.

Autoritățile de la Chiținău au amânat pentru februarie 2019 alegerile parlamentare, iar relațiile dintre UE și guvernul moldovean par să fi intrat într-o stare de expectativă până după aceste alegeri. Problema este că și în UE vor avea loc alegeri în luna mai a anului viitor și există riscul ca interesul europenilor față de Moldova să fie scăzut înainte de alegerile pentru Parlamentul European.

„Este nevoie de responsabilitate de ambele părți și sper ca miza momentului electoral să genereze o aliniere a intereselor tuturor celor implicați: dincolo de mândrii individuale, e important proiectul de țară. Personal, voi căuta să contribui la o relație pragmatică și eficientă între Parlamentul European și autoritățile de la Chișinău și să protejez această relație de excese partizane”, spune Andi Cristea, eurodeputat din partea PSD și membru al grupului S&D din Parlamentul de la Strasbourg.

Riscuri și discurs geopolitic

Potrivit eurodeputatului, alegerile din februarie sunt decisive, dat fiind pericolul ca Igor Dodon - președintele prorus al Republicii Moldova - să dețină toată puterea. „Nu cred că nimeni din UE își dorește un astfel de scenariu, el nu ar fi compatibil cu obiectivele Parteneriatului Estic”, a declarat Andi Cristea.

Eurodeputatul îi roagă pe cei care „au dezvoltat alergie la discursul geopolitic” să reflecteze asupra importanței strategice a Republicii Moldova și să iasă din șabloane politice. „Dacă, pentru că nu se poate ajunge la o relație funcțională între forțele pro-europene din Moldova sau relația cu Bruxelles-ul nu se normalizează, se pune în pericol apropierea Republicii Moldova de UE, atunci consecințele economice și sociale pot fi semnificative.

Cristea amintește că Moldova a crescut în ultimii ani, deoarece a beneficiat de piața europeană și de libera circulație. „Nu vreau să-mi imaginez ce ar însemna să ne întoarcem la momentul de dinaintea semnării Acordului de Asociere”.

Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - acordul dintre UE și Republica Moldova, care permite accesul privilegiat al bunurilor și serviciilor pe piața UE - a dus la creșterea schimburilor comerciale între UE și Moldova cu 18% în 2017, până la 4 miliarde de euro. UE este, în prezent, principalul partener comercial al Republicii Moldova, reprezentând peste 55% din comerțul total; iar blocul comunitar este principalul investitor în Moldova.

Diferențe de ritm, nu de strategie

Andi Cristea rămâne, totuși, optimist privind parcursul european al Republicii Moldova. „Cred că există, în acest moment, o diferență între ceea ce instituțiile europene vor de la Republica Moldova în procesul de integrare europeană și ceea ce autoritățile moldovene consideră că este realist la acest moment”.

Eurodeputatul român consideră că diferențele țin de ritmul implementării reformelor, nu de abordări strategice total diferite, sau de îndepărtarea Republicii Moldova de Europa. „Lipsește o aliniere a așteptărilor între cele două părți și asta produce tensiuni și neînțelegeri”.

Andi Cristea spune că ar fi nevoie de o clarificare a ceea ce Comisia Europeană vrea de la Moldova, cu ținte precise, cu timeline agreat, așa cum a fost în 2016 cu Foaia de parcurs, dar acest lucru va fi posibil doar după instalarea unui nou guvern la Chișinău după alegerile din februarie.

„Așteptarea mea este ca Guvernul de la Chișinău să trateze cu responsabilitate și maturitate această situație, să distingă între excesele de limbaj și criticile reale din pozițiile instituțiilor europene și să accelereze implementarea Acordului de Asociere”, a declarat eurodeputatul social-democrat.

El a remarcat că performanța în ansamblu a Guvernului Filip a fost bună, în special în ceea ce privește rezultatele economice, dar și reformele adoptate, dar există un deficit de încredere, ca urmare a ceea ce nu s-a realizat inca în zona de justiție și stat de drept.

„Guvernul și majoritatea parlamentară pot lua măsuri concrete pentru a trimite semnale credibile către Bruxelles. În plus, este bine că se discută acum la Chișinău introducerea vectorului european în Constituție: arată determinare și un mod constructiv de a trece peste problemele de moment... Accentul pus asupra apropierii de Europa și miza pe integrarea europeană sunt cele care pot duce la un rezultat pozitiv în alegerile din februarie”, a concluzionat Andi Cristea.