Alături de salariile și pensiile mici și lipsa locurilor de muncă, corupția este cea mai stresantă problemă a moldovenilor, potrivit sondajului „Realități socio-politice”, realizat de „CBS-AXA” la comanda IDIS ”Viitorul”.

”Problema corupției se regăsea întotdeauna în lista dificultăților enumerate de cetățeni în sondaje, atunci când erau rugați să le spună pe trei cele mai importante. Însă în ultimii doi-trei ani, după toate turbulențele politice și scandalurile legate de corupție, ponderea celor care prezentau corupția în Top-3 probleme ale Republicii Moldova, a început să crească. La începutul anului 2016, corupția se regăsea pe locul trei. Iar acesta este primul sondaj în care corupția s-a clasat pe primul loc”, a remarcat Vasile Cantarji, manager de proiecte la CBS-AXA.

În opinia lui, la modul cum percep moldovenii fenomenul corupției au contribuit discuțiile publice tot mai frecvente despre această problemă, investigațiile jurnalistice, scandalurile de corupție și acuzațiile pe care și le-au adus diferiți lideri politici. De asemenea, discuțiile despre furtul miliardului de dolari din sistemul bancar al țării a contribuit la o percepție mai accentuată a fenomenului corupției.

Recuperarea miliardului - prin confiscarea averilor celor vinovați

Întrebați despre decizia Guvernului de a pune pe seama cetățenilor datoria celor trei bănci falimentare care au primit infuzii de la BNM, peste 86 la sută din respondenți au spus că banii ar trebui recuperați prin confiscarea averilor celor implicați în jaf. Totodată, 67% au pledat pentru sentințe de condamnare la închisoare a celor vinovați.

Vinovate de ”jaful secolului”, dar și de sărăcia din țară sunt, în opinia cetățenilor, grupările de oligarhi. Analistul economic Veaceslav Ioniță a amintit despre promisiunile autorităților de a recupera banii furați și chiar au afișat un calendar care ar trebui să arate ritmul de recuperare a banilor. Tabelul este afișat pe site-ul Ministerului Finanțelor și, potrivit datelor actualizate la data de 1 februarie 2017, până acum au fost recuperate doar 722 milioane de lei. Nici acești bani nu au provenit, însă, din confiscarea averilor celor vinovați, ci din încasări aferente creditelor, din vânzarea activelor proprii și a activelor luate în posesie, precum și din titluri executorii și proceduri de insolvabilitate.

Banca Națională a acordat celor trei bănci devalizate credite de urgență în valoare totală de 14,8 miliarde de lei, cu garanția Guvernului (prin decizii secrete la 17 noiembrie 2014 (guvernul Leancă) și la 1 aprilie 2015 (guvernul Gaburici)). Creditele au fost acordate la o rată a dobânzii de 0,1% anual. Din tabelul publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor reiese că au fost întoarse BNM peste 903 milioane de euro, din totalul creditelor de urgență.

Clasamentul electoral al partidelor 

Pe acest fundal, partidele aflate la guvernare nu ar trece pragul minim de intrare în Legislativ, în cadrul unui eventual scrutin parlamentar. Pe primul loc s-ar clasa Partidul Socialiștilor cu 32%, urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate cu 18%. Alte partide, potrivit sondajului, ar putea să nu acceadă în Parlament. Partidul Platforma Demnitate și Adevăr ar acumula 3,6 la sută, Partidul Democrat - 2,7 la sută, Partidul Comuniștilor – 2,6 la sută, „Partidul Nostru” – 2 la sută, Partidul Popular European – 0,5 la sută, Partidul Liberal – 0,3 la sută.

Autorii studiului spun că o mare influență asupra opiniei publice au avut-o rezultatele alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului trecut. Astfel, și Igor Dodon, și Maia Sandu se află în topul politicienilor în care populația are cea mai mare încredere.

Cetățenii s-au pronunțat și pentru schimbarea sistemului de guvernare. Aproape 60% dintre cei chestionați au optat pentru „republică prezidențială”. De asemenea, o treime (35%) din respondenți spun că și-ar dori schimbarea actualului sistem electoral – din cel pe liste de partid cu unul mixt, deoarece își doresc o reprezentare  directă a intereselor cetățenilor. Altă treime (aproximativ 32%) nu vrea schimbarea actualului sistem electoral.

Schimbarea modalității de alegere a deputaților – trecerea de la liste de partid, la alegerea pe circumscripții uninominale a fost propunerea Partidului Democrat – o idee criticată de experți pe motiv că ar propulsa în Parlament exponenți ai partidelor fără rating, corupte, dar cu mulți bani.

Amnistia fiscală, o „frumusețe” semantică

Oamenii au fost întrebați și despre controversatele proiecte de lege privind amnistia fiscală, care, se pare că au reușit să convingă populația. 41% din respondenți s-au pronunțat pentru adoptarea unui astfel de proiect, iar 35 au pledat împotrivă. În opinia lui Veaceslav Ioniță, secretul „popularității” acestor inițiative se ascunde în ”denumire frumoasă” pe care i-au dat-o autorii - un grup de deputați democrați, inclusiv președintele Parlamentului, Andrian Candu. Expertul consideră că acest subiect nu a fost discutat suficient și nu a fost explicat societății, care s-a lăsat cucerită de denumirea semantică a inițiativelor, fără a intra în esență.

Reformele pe care și le doresc cetățenii sunt: reforma justiției, reforma sistemului de pensiilor și reforma Guvernului, mai arată sondajul prezentat de IDIS ”Viitorul”. 

Natalia Enache