La peste 25 de ani de la izbucnirea conflictului transnistrean, autoritățile de la Chișinău recunosc deschis că nu au o viziune clară și asumată în privința reglementării problemei.

Experți naționali și internaționali, reuniți joi la o „masă rotundă” organizată de Asociația de Politică Externă, susțin că deși conflictul transnistrean ar putea fi soluționat mult mai ușor decât altele similare, deocamdată nu ne putem aștepta la ”soluții magice”.

Nici măcar nu suntem atractivi pentru transnistreni

Președintele Parlamentului, Andrian Candu, a recunoscut în cadrul întâlnirii că autoritățile nu au o strategie de soluționare a diferendului transnistrean: ”Nu există o viziune unică, consolidată la nivel politic, nici în majoritatea parlamentară”, a menționat el. Iar subiectul a fost întotdeauna lăsat pe un plan secundar. ”Am impresia că noi niciodată, pe parcursul acestor peste 20 de ani, nu ne-am dedicat acestui subiect cât ar fi trebuit - ca să găsim soluții, ca să construim o strategie, ca să intensificăm dialogul cu toate părțile implicate”.

                                                                      FOTO: Report.md 

Mai mult, potrivit lui Candu, partea dreaptă a Nistrului nici nu servește un bun exemplu pentru cetățenii din stânga râului. ”Se vorbește mult despre 2017 ca despre un an al șanselor, dar trebuie să conștientizăm că și noi, la ora actuală, oferim mai puțin ca model de dezvoltare, ca model al respectării legii. Și atunci cum atragem noi locuitorii acelei regiuni?”, s-a întrebat președintele Parlamentului.

Să ne grăbim încotro?

Președintele Asociației de Politică Externă, Vasile Nedelciuc, a menționat că în ultimii 25 de ani a devenit clar că motivele invocate la începutul anilor ‘90 de partea transnistreană, despre ”pericolul” unirii cu România, problemele lingvistice  nu au avut nici o bază reală: ”Conflictul transnistrean nu are la bază vreun temei etnic, lingvistic - de fapt, nu există nici o confruntare între oameni, ci între elitele din stânga Nistrului, sprijinite de Moscova, și cele de la Chișinău”.

Între timp, Rusia și-a demonstrat interesele în această regiune, precum și în alte zone ale lumii. Totuși, în actuala conjunctură geopolitică, Chișinăul nu ar trebui să se grăbească, ci să-și consulte acțiunile cu Kievul, consideră Vasile Nedelciuc: ”Ar fi o greșeală fatală ca Chișinăul să ia decizii în privința problemei transnistrene fără a se consulta cu Ucraina. Odată cu schimbarea din SUA (victoria lui Trump), cu schimbările la nivel european, este extrem de necesar să nu ne grăbim… Să înțelegem interesele tuturor actorilor implicați”.

Context regional complicat

Actual context mondial și regional este unul complicat, după cum a explicat fostul ambasador al marii Britanii la Chișinău John Beyer, profesor la Colegiul St. Antony al Universității Oxford. Deocamdată nu este clar care va fi în continuare poziția SUA. Pe de altă parte, Rusia afișează un comportament ofensiv atât în Republica Moldova și Ucraina, cât și în alte zone ale lumii. UE se confruntă cu o serie de probleme – pe lângă Brexit, criza migranților ar putea să degenereze, relațiile cu Turcia riscă să se înrăutățească, iar aceasta ar putea conduce la eșuarea acordului privind migrația. În plus, și Franța s-ar putea alege cu un președinte cu viziuni pro-moscovite.

John Beyer: „Cel mai important: combateți eficient corupția”

Șansele Republicii Moldova în privința reglementării conflictului transnistrean vin dinspre Ucraina și România, potrivit lui John Beyer: ”Ucraina este o șansă acum să obțineți suportul ei ca să soluționați conflictul transnistrean. Cred că și România poate să fie de mare ajutor, inclusiv financiar, dar și pentru a reduce dependența de Rusia prin interconectarea energetică”.

Dar, cel mai important, Republica Moldova trebuie să facă reforme, să combată eficient corupția și să continue dialogul cu partenerii europeni, a adăugat John Beyer.

Mesajele-cheie ale mai multor participanți la „masa rotundă” au vizat necesitatea continuării reformelor interne, menținerea parcursului european și continuarea negocierilor în vederea identificării unei soluții pașnice a conflictului transnistrean.

Dragoș Drăgan