30 de organizații non-guvernamentale cer autorităților să nu aprobe legea privind amnistia capitalului. Potrivit societății civile, documentul va face imposibilă pedepsirea celor care au dobândit până acum averi în mod ilegal.

Proiectul, înregistrat de un grup de deputați din majoritatea parlamentară controlată de PD, permite celor care și-au ținut ascunși banii, mașinile, casele sau acțiunile la firme să-și declare bunurile, plătind doar o taxă de 2% din valoarea acestora. Potrivit experților, proiectul va conduce la legalizarea banilor murdari.

De menționat că nu a existat vreo solicitare în acest sens din partea mediului de afaceri, inițiativa deputaților generând suspiciuni privind intenția anumitor grupări de a profita de influența deținută momentan asupra puterilor legislativă și executivă, pentru a-și legaliza banii murdari.

Un proiect similar a fost aprobat în 2007, la inițiativa ex-președintelui comunist Vladimir Voronin. Atunci, Bugetul de Stat a fost prejudiciat cu aproape 4 miliarde de lei.

Autorii proiectului sunt președintele Parlamentului Andrian Candu și deputaţii Sergiu Sîrbu, Igor Vremea, Cornel Padnevici şi Roman Boţan.

Autorii spun că „liberalizarea capitalului este o oportunitate unică de a scoate din anonimat mijloacele băneşti sau alte forme de capital şi a le include în circuitul economic legal”. „Anularea penalităţilor şi amenzilor aferente bugetului public naţional va stimula dezvoltarea întreprinderilor prin reinvestirea sumelor respective în activitatea companiilor”. De asemenea, autorii cred că proiectul lor „va crește atractivitatea Republicii Moldova ca destinaţie pentru investiţii în plan internaţional şi, în plus, va fi diminuată ponderea economiei subterane”.

În paralel cu această iniţiativă, deputaţii au mai înregistrat un proiect de lege care prevede operarea unor amendamente astfel încât Autoritatea Naţională de Integritate (ANI) să nu supună controlului acest capital. Adică, ANI nu va avea dreptul să iniţieze verificări în ceea ce priveşte provenienţa capitalului liberalizat. Dacă proiectul va fi aprobat, persoanele fizice vor avea posibilitate să-şi înregistreze bunurile pe numele lor până la 1 iulie 2017. 

Argumentele autorilor 

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Sergiu Sîrbu, susține că vor putea fi liberalizate doar bunurile care nu au provenit din activități ilegale: ”În acest sens, contribuabilul va depune o declarație prealabilă la Inspectoratul Fiscal până la 1 iulie 2017, iar până la 1 octombrie 2017 urmează să achite taxele și să primească un certificat corespunzător de la această instituție. Între timp, organele fiscale vor iniția verificări împreună cu alte instituții ale statului pentru a vedea dacă persoana nu se află în vizorul autorităților naționale sau internaționale la capitolul spălare de bani și finanțarea terorismului, în conformitate cu Convenția internațională cu privire la prevenirea spălării banilor și finanțării terorismului. Persoana va semna o declarație pe proprie răspundere că bunurile liberalizate nu cad sub incidența respectivei Convenții. În cazul în care ulterior se va stabili că a mințit, persoana va putea fi urmărită conform legii, iar procedura de liberalizare nu va putea fi aplicată acestor bunuri”, a comentat Sîrbu, pentru Report.md.

Întrebat cu cât această inițiativă ar putea contribui la diminuarea economiei subterane, deputatul a menționat că ”o astfel de estimare este complicată”, precizând că ”în Moldova economia subterană este la un nivel foarte înalt, fiind vorba de miliarde de lei”. ”Într-o primă etapă, sperăm să reușim să încasăm la buget din taxa de 2% cel puțin câteva sute de milioane de lei, dar evident, suma ar putea fi și mai mare. Ulterior, însă, după ce bunurile vor intra în circuitul economic și vor fi achitate impozite, asta ar putea duce la încasări de miliarde de lei la buget, sub formă de impozite pe venit, pe bunurile mobiliare și alte taxe aferente”, se arată convins Sîrbu.

În cazul în care bunul este înregistrat pe persoana X, statul oricum încasează anumite impozite, însă Sergiu Sîrbu se întreabă din care valoare? ”Valoarea cadastrală a imobilului este minimă, respectiv, și impozitul este minim. În situația în care proprietarul își trece acum imobilul pe numele său, interesul statului este să-l scrie la valoarea de piață, noțiune care până la urmă tot rămâne la discreția cetățeanului. Dacă va dori, el va solicita opinia unui evaluator, dacă nu, va declara bunul în funcție de evaluarea personală, iar impozitul se va calcula din suma respectivă. Evident, la acest capitol există o marjă de discreție a cetățeanului”, spune Sîrbu.

Întrebat ce motivație ar avea proprietarul să declare imobilul neînregistrat până acum, dacă îl poate folosi fără a achita impozite, deputatul a menționat că ”bunul care nu este înregistrat nu este introdus în circuitul economic, adică nu poate fi vândut, înstrăinat, moștenit etc.”.

”Evident, că există situații când imobilele nu sunt înregistrate, respectiv, nu sunt achitate impozite. Dar într-o bună zi, proprietarul ar putea fi interesat să vândă acel bun. În momentul în care îl va înregistra, va achita impozite pe creștere de capital. Însă în cazul în care îl va declara acum și va plăti o taxă de 2%, ulterior nu va achita impozitul pe creștere de capital. Aceasta și este motivația pentru a declara legal proprietățile. Este decizia cetățeanului. Dacă ulterior va dori să-și justifice veniturile și să nu cadă sub incidența legislației penale pentru nedeclararea unor venituri nejustificate va fi obligat să declare aceste bunuri. Altfel, nu va putea introduce proprietățile în circuitul economic și nu le va putea justifica”, a explicat Sergiu Sîrbu.

O banală amnistie fiscală totală

Deşi proiectul nu a ajuns încă să fie examinat de deputaţi, acesta a generat deja reacţii negative. Fostul premier Ion Sturza a menţionat că potrivit acestei legi, „tot ce a fost dobândit ilicit, mijloace băneşti, bunuri mobiliare şi imobiliare, mijloace de transport, capitalul în bănci etc., se consideră legal doar prin substituirea unei fiţuici la „organele” statului. (...) În plus, se anulează toate restanţele şi penalităţile datorate în timp statului! Fără nici o analiză, impact, dacă sunt de origine criminală sau nu... Fără o discuţie publică”, a reacționat Sturza.

Mize false 

În opinia juriştilor, noua iniţiativă legislativă reprezintă, de fapt, posibilitatea legalizării averilor dobândite ilicit. Miza pe care statul o invocă, şi anume faptul că în consecință vor fi achitate impozite pe bunurile nedeclarate de proprietarul de facto, este o miză artificială. Dacă până acum bunul imobil era înscris după o rudă, impozitul era achitat de aceasta. Cu alte cuvinte, indiferent pe numele cui este înregistrată proprietatea, oricum taxele erau plătite. Dacă bunul ce figurează după acea rudă este trecut pe numele proprietarului de facto, impozitul nu va creşte şi nici nu se va micşora. De fapt, unicul aspect care îl interesează pe legiuitor şi pe care îl promovează pe ascuns vizează legalizarea averilor dobândite ilicit. Deci, dacă ai furat 2 kg de aur dintr-un magazin, legiuitorul te îndeamnă să le declari statului, să achiţi 2% din valoarea lor şi le foloseşti în continuare fără probleme, susțin juriștii contactați de Report.md. Aceștia pun semnul egalităţii între prevederile acestui proiect de lege şi cele ale legii care prevede eliberarea de răspundere penală a persoanei în cazul declarării armelor deţinute ilegal.

Instrument de şantaj?

Juriştii mai evidenţiază un aspect ascuns al noilor prevederi: Dacă proprietăţile sunt înregistrate oficial şi pot fi urmărite la organele cadastrale, indiscutabil, acesta este un lucru bun. Astfel, funcţionarii sunt disciplinaţi şi determinaţi să fie responsabili faţă de acţiunile lor. Toate aceste lucruri, însă, sunt valabile într-un stat în care legea funcţionează, iar aplicarea prevederilor legislative este corectă. În Republica Moldova funcționează, însă, de obicei, alte mecanisme, bazate pe scopuri meschine. De exemplu, dacă până acum bunurile unui funcţionar public erau înregistrate pe persoana X și acesta nu putea fi şantajat, acum, odată ce respectiva avere este trecută pe numele lui, el devine vulnerabil, şantajabil. Asta înseamnă că în orice moment funcţionarul poate fi lipsit de bunuri sau acestea pot fi puse sub sechestru dacă nu se supune anumitor indicaţii. Așadar, există riscul ca noile prevederi să fie folosite ca armă împotriva funcţionarilor. 

Există un mare semn de întrebare și în ceea ce priveşte bunurile neînregistrate. De exemplu, dacă interesul legiuitorului ar fi ca toate proprietățile imobile să ajungă în circuitul legal, atunci primul lucru pe care trebuie să-l facă este să adopte o serie de modificări la legile care vizează conectarea la serviciile de energie electrică, telefonie, gaze naturale, apă etc. Astfel, până în momentul în care bunul imobil nu este dat în exploatare, furnizarea acestor servicii să fie interzisă, iar folosirea lor în lipsa recepţiei finale a lucrărilor să fie considerată drept consum fraudulos. De aici, ar apărea şi obligaţia ca bunurile imobile să nu rămână nerecepţionate şi neînregistrate la Cadastru. În realitate, avem imobile în care oamenii locuiesc de ani buni, utilizează toate serviciile aferente, dar bunul nu este înregistrat la Oficiul Cadastral. Prin urmare, pentru el nu se achită niciun fel de impozite. Ce interes ar fi acum pentru înregistrarea unui imobil, să zicem cu suprafața de 300 m.p., pentru care, potrivit noului impozit pe avere, trebuie achitat 0,8% din valoarea sa, în situația când proprietarul beneficiază de toate utilităţile fără a mai plăti impozitul în cauză?

În ceea ce priveşte declararea valorii de piaţă a bunurilor, prevăzută de legiuitor, şi la acest capitol juriștii au multe semne de întrebare: Cine va face această evaluare? Un evaluator poate spune că bunul valorează 30 000 de euro, iar altul poate spune 60 000 de euro. Dacă va fi formată o echipă de evaluatori de stat, din start preţul va fi majorat pentru a achita un impozit mai mare. Criteriile de evaluare trebuie să fie clare și aplicate fără discriminare, spun ei.

Pe de o parte statul şi organele abilitate îi judecă pe unii pentru spălare de bani, iar pe de altă parte tot statul, prin adoptarea acestei legi, comite o spălare de bani în privinţa tuturor bunurilor, inclusiv a celor obţinute în mod fraudulos. Ori CEDO condamnă statele care tratează diferit persoanele aflate în situaţii similare.

Potrivit juriștilor, prin această lege Legiuitorul ar recunoaşte că s-a săvârşit o infracţiune, însă în loc să tragă la răspundere vinovatul, statul îl scuteşte de pedeapsă. După 20 de ani în care s-a furat în stânga şi în dreapta, nu poate fi adoptată o asemenea lege, deoarece următoarea generaţie va proceda la fel - furăm în continuare, iar peste 20 de ani, facem o nouă amnistie fiscală, declarăm tot şi suntem salvaţi, spun experții, în timp ce autorii proiectului afirmă că practici similare există inclusiv în UE. 

Sunt subminate eforturile anticorupţie

Societatea civilă trage şi ea un semnal de alarmă, considerând că „adoptarea proiectului Legii privind liberalizarea capitalului subminează eforturile anticorupţie şi descurajează contribuabilii şi funcţionarii oneşti”. Într-o declaraţie, semnată de 30 de organizaţii ale societăţii civile, se menționează că „pe lângă efectele reflectate în notele informative, care nu sunt bazate pe evidenţe şi nu prezintă impactul economic, administrativ şi fiscal, constatăm cu profundă îngrijorare că aceste iniţiative vor duce la o amnistiere totală a persoanelor care şi-au însuşit averi în mod ilegal, în special pentru funcţionarii publici”.

Organizaţiile semnatare consideră inadmisibilă adoptarea proiectelor de legi nr. 451 și nr. 452, întrucât ele legalizează abuzuri şi compromit eforturile de combatere a corupţiei şi de edificare a unui stat de drept în Republica Moldova.

„Astfel, va deveni imposibilă tragerea la răspundere a persoanelor juridice şi fizice, în special a demnitarilor publici, care nu au declarat sau au declarat la valori reduse averea. Pe de altă parte, această iniţiativă reduce la zero eficienţa Pachetului de integritate votat de Parlament cu doar câteva luni în urmă şi raportat de autorităţi ca fiind un mare succes în combaterea corupţiei. Mai mult, aceasta va permite demnitarilor corupţi să îşi păstreze funcţiile publice şi descurajează funcţionarii şi contribuabilii oneşti. De asemenea, proiectul de lege nu conţine o justificare convingătoare. Argumentarea proiectului este pur declarativă, fără estimări ale impactului şi fundamentare economico-financiară”, se mai arată în declaraţia societăţii civile. 

Mariana Tabuncic