Coruptie   Chișinău    

Apar detalii despre oameni distruși în penitenciare sub regimul Plahotniuc

Procuratura Generală a Republicii Moldova a publicat o listă cu 38 de dosare despre care se spune că ar fi fost instrumentate la comandă politică în perioada fostului regim oligarhic, controlat de Vlad Plahotniuc.

Noul procuror general, Alexandr Stoianoglo, a declarat că dosarele aflate la etapa urmăririi penale vor fi clasate, în cazul celor aflate la etapa examinării în judecată - procurorii vor renunța la învinuiri, iar în cazul dosarelor aflate în faza de executare se va verifica eventualitatea declanșării căilor extraordinare de atac. Stoianoglo a instituit un grup format din șase procurori care vor evalua cele 38 de dosare politice.

Decizia procurorului general vine urmare a unui raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în care a fost prezentată o listă de dosare ale unor cetățeni moldoveni, majoritatea persoane publice, prigonite și încarcerate în perioada regimului oligarhic, care a capitulat politic în iunie 2019.

În ianuarie 2020, procurorul general și-a cerut scuze publice de la "sutele de cetățeni" urmăriți ilegal de procurori în timpul regimului Plahotniuc și a promis că, în noua sa funcție, va lupta în primul rând cu corupția "pe interiorul sistemului procuraturii".

La scurt timp după cedarea puterii de către PD, în iunie 2019, președintele de atunci al Comisiei pentru securitatea statului, Chiril Moțpan, declara că "25-30 la sută din cei care sunt deținuți astăzi în penitenciarele din Moldova fac pușcărie degeaba". Potrivit lui, mulți dintre ei au fost băgați în penitenciare doar ca să li se ia afacerile.

Un fruntaș PD și-a cerut scuze în direct: "Puteam să-l apăr, dar am fost un fricos!"

Joi, în cadrul unei emisiuni televizate, președintele Organizației Teritoriale Chișinău a PD, Veaceslav Nedelea, a vorbit pentru prima dată public despre unul din dosarele politice instrumentate, din răzbunare, în perioada guvernării partidului din care face parte. În baza acelui dosar a fost condamnat la 14 ani de închisoare, sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei, unul dintre prietenii săi, ex-deputatul PD Iurie Bolboceanu. S-a întâmplat după ce Bolboceanu a părăsit Partidul Democrat și a renunțat la mandatul de deputat. În primii doi ani de detenție, Bolboceanu și familia sa au fost distruși, susține Nedelea. "Îmi fac mea culpa! Personal îmi asum. Am fost un fricos! Nu mi-a ajuns curaj, pentru că puteam să-mi apăr un prieten. Dar nu mi-a ajuns curaj. Și acest sistem l-a distrus. Nu l-am apărat pe Bolboceanu! Nu mi-a ajuns curaj să mă ridic! Dacă mă privești, domnule Bolboceanu, îți mulțumesc că m-ai iertat", a menționat Nedelea.

Joi, în cadrul Consiliului Național Politic al PD, el a cerut ca formațiunea să-și asume public responsabilitatea pentru toate dosarele politice instrumentate în perioada guvernării oligarhice controlate de Plahotniuc. PD nu a reacționat însă, deocamdată, public, la acest apel în niciun fel.

În cele 38 de dosare ce urmează a fi reevaluate de către Procuratura Generală figurează mai mulți activiști anti-Plahotniuc, foști funcționari care, în virtutea funcțiilor deținute, au aflat și au dezvăluit schemele ilegale de contrabandă în care erau implicați indivizi din anturajul oligarhului Plahotniuc. Unii au fost încarcerați și umiliți, alții au reușit să fugă din Moldova și au cerut azil politic în țări membre ale UE.

Fără cerere de extrădare pe numele lui Plahotniuc

În octombrie 2019, procurorii moldoveni l-au anunțat pe Plahotniuc în căutare națională și interstatală, fiind acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari. Deși autoritățile moldovene susțin că au făcut toate demersurile internaționale necesare pentru ca Plahotniuc să fie anunțat și în urmărire internațională, până în acest moment el nu apare în baza de date a persoanelor căutate de Interpol.

Și asta chiar dacă, în ianuarie 2020, SUA l-au declarat pe Plahotniuc și pe membrii familiei sale „neeligibili pentru obținerea vizelor de intrare în SUA”. Într-un comunicat difuzat atunci, Departamentul de Stat al SUA menționa că această decizie are legătură cu implicarea lui Plahotniuc „în acte semnificative de corupție care au subminat statul de drept și au compromis grav independența instituțiilor democratice în Moldova”. Potrivit unor informații apărute în presă, Plahotniuc ar continua să se afle pe teritoriul SUA, iar o solicitare oficială de extrădare din partea autorităților moldovene nu există.

În decembrie 2019, jurnaliștii moldoveni au obținut documente care confirmă faptul că Plahotniuc ar deține dublă identitate moldovenească - tot el fiind și Novak Vladislav Vladimir. Centrul Național Anticorupție de la Chișinău a înștiințat despre aceasta SUA, Marea Britanie, dar și România - autoritățile române fiind atenționate asupra aflării lui Plahotniuc, la sfârșitul lunii octombrie 2019, la Iași, în zona spitalului Parhon din Copou. Finul de cununie al lui Plahotniuc, ex-președintele Parlamentului, Andrian Candu, declara atunci, în cadrul unei emisiuni TV, că Plahotniuc nu ar fi utilizat niciodată cea de-a doua identitate, dar la sfârșitul lunii ianuarie 2020, ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, a dat asigurări că, niciun cetățean cu identitatea Vladimir Plahotniuc nu a intrat în România din momentul în care a avut loc transferul puterii, în iunie 2019, în Republica Moldova.

DW

Articolul anterior

Coaliție PSRM+PDM pe timp de... pandemie. Întâi interesele politice, abia apoi stare de urgență!

Articolul următor

Politica externă a lui Dodon – la limita "trădării"