Flagrant   Chișinău    

Taxele plătite de călători și împrumuturile bancare sunt considerate „investiții străine” în Aeroportul Chișinău 

Parlamentul ”a rugat” Guvernul să vadă dacă poate obține condiții mai bune reieșind din contractul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău. Despre rezilierea contractului, însă, nici vorbă. Parlamentul a audiat raportul Comisiei de anchetă creată acum un an.

Raportul a fost prezentat de membrul comisiei Anatolie Zagorodnîi, care a participat doar la 3 din cele 13 ședințe ale acesteia. Datele din raport au divizat deputații în două tabere, care și-au adus acuzații reciproce. Chiar și în comisie au existat opinii diferite și au fost elaborate două rapoarte.

Controversat

Pe de o parte, Parlamentul, la recomandarea Comisiei de anchetă, a reconfirmat concluziile Legislativului din 3 octombrie 2013 între care ”lipsa devierilor de la cadrul normativ în vigoare care ar afecta esențial procesul de concesionare a Întreprinderii de Stat Aeroportul Internațional Chișinău”. Pe de altă parte, în aceeași hotărâre, propusă de Comisie, i se cere Procuraturii Generale și Centrul Național Anticorupție să examineze responsabilitatea conducătorilor autorităților publice centrale, funcționarilor publici implicați în procesul concesionării Aeroportului. În raportul Comisiei se arată că procedurile de concesionare nu au coincis întru totul cu legislația în vigoare.

De asemenea, din raportul Comisiei, reiese că nu există temei juridic și argumente pentru rezilierea contractului. Totuși, i se solicită Guvernului să examineze posibilitatea renegocierii acestuia și anulării taxei de modernizare de 9 euro pentru fiecare pasager la decolare.

Raport de alternativă

Patru din cei nouă membri ai Comisiei, inclusiv președintele și vicepreședintele acesteia, Iurie Țap și Oleg Lipskii, au elaborat un raport de alternativă în care constată mult mai multe ilegalități decât cel al majorității membrilor Comisiei. Astfel, ei menţionează că "Aeroportul Internaţional Chişinău” nu a fost inclus în lista bunurilor ce pot fi concesionate, iar Agenția Proprietăți Publice ar fi interpretat eronat situația economico-financiară a Aeroportului. În condițiile în care Aeroportul era o întreprindere profitabilă, a fost prezentat ca una falimentară. Mai mult, aceeași agenție a propus ca taxa de modernizare să rămână în vigoare, se arată în raportul de alternativă.

Aeroportul, modernizat din banii călătorilor

În primii trei ani după concesionare, compania care administrează Aeroportul a investit aproximativ 46 milioane de euro. Acestea, însă, nu sunt nici pe departe „investiții străine”. Din acești bani, aproximativ 30 de milioane de euro sunt bani proveniți din activitatea Aeroportului, iar partea rămasă reprezintă împrumuturi bancare. Mai mult, potrivit unor deputați, atunci când a fost concesionat Aeroportul, acesta avea în conturi aproximativ 13 milioane de euro, iar veniturile de 30 de milioane de euro provin, în cea mai mare parte, din așa-numita „taxă de modernizare” de 9 euro pe care o achită fiecare pasager la decolare. Astfel, reiese că Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat unei companii private, care îl modernizează din taxele achitate de pasageri, la fel cum se întâmpla și până la concesionare. Singura diferență este că până la concesionare veniturile Aeroportului ajungeau în bugetul de stat, iar acum - în buzunarul companiei private.

„Aeroportul, o „vacă” vândută cu tot cu lapte”

Una din cele mai controversate chestiuni este legată de așa-numita „taxă de modernizare”. Această taxă de 9 euro/per pasager la decolare a fost instituită în 2009 în contextul unui Acord de împrumut semnat cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Europeană. Taxa a fost introdusă pentru ca astfel să poate fi întors împrumutul. Deja în 2013, Aeroportul a achitat creditul, dar taxa așa și nu a fost anulată, iar în prezent autoritățile ”se tem” să o scoată ca nu cumva compania „Avia-Invest”, care îl gestionează, să atace statul în judecată. Așa că deputații i-au recomandat, timid, Guvernului doar să încerce să vadă dacă aceasta poate fi anulată.

CNA a cerut rezilierea contractului

CNA menționa într-un raport  elaborat în vara anului 2015 că Aeroportul a fost concesionat într-un mod netransparent, în lipsa avizelor unor instituții importante precum Ministerul Transporturilor și SIS. Iar compania „Avia-Invest” în loc să investească în Aeroport, făcea donații unor companii administrate de controversatul Ilan Shor, cercetat acum penal. Printre acestea - 9 milioane de lei pentru clubul de fotbal „Milsami Orhei”, patronat de Shor, dar și împrumuturi unor companii ale acestuia.

                                                                 Sursa: ziarulnational.md

CNA a cerut anularea taxei de 9 euro pe care o considera ilegală și anularea contractului de concesiune în general.

În schimb, Guvernul a creat atunci o comisie interdepartamentală care a decis că nu există motive pentru rezilierea contractului.

Aeroportul lui Șor

Deși compania care a câștigat concursul de concesiune în 2013 era declarată ca fiind din Habarovsk, Rusia, contractul a fost semnat de Asociația persoanelor juridice „Avia-Invest”, care ulterior s-a transformat în SRL ”Avia-Invest”, proprietarii fiind înregistrați în zone off-shore. ”Concursul pentru selectarea companiei căreia îi va fi concesionat Aeroportul a fost unul închis. 95% ale companiei „Avia-Invest” aparțin „Komaks-avia” cu fonduri statutare de 1.500 de dolari”, a menționat deputatul Oleg Lipskii.

                              Ilan Șor continuă să gestioneze bani publici în calitate de primar de Orhei

Compania este controlată de Ilan Șor, cel care în 2014 a deținut și funcția de președinte al Consiliului de administrație al „Băncii de Economii” (una din băncile implicate în „Furtul secolului”). Ilan Șor este principalul bănuit în dosarul privind furtul miliardului de dolari din sistemul bancar. În timpul unor audieri parlamentare despre furtul din sistemul bancar, directorul Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, susținea că „o parte din bani sunt la Aeroport”. Dovadă a faptului că Ilan Șor controlează compania care administrează Aeroportul sunt și transferurile dubioase în favoarea unor firme ale sale, menționate în raportul CNA din august 2015. ”De către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor au fost înaintate interpelări în adresa serviciilor similare din Federația Rusă, în scopul stabilirii provenienței sumei de 5 milioane de euro, introduși ca aport  în fondul social al SRL „Avia-Invest” de către participanții asociați ai concursului. Una din versiuni este că aceste mijloace financiare provin din banii sustrași din băncile problematice gestionate de Șor”, se arăta în raport.

La 30 mai 2013 Guvernul a decis în baza unui studiu de fezabilitate, considerat dubios de mai mulți deputați și instituții, că Aeroportul trebuie concesionat. A fost anunțat un concurs închis, Chișinăul solicitând unui număr de 7 aeroporturi internaționale să participe. Doar două aeroporturi din Rusia au participat. Câștigător a fost desemnat aeroportul din Habarovsk. Se întâmpla exact în perioada în care statul a decis să cedeze și pachetul majoritar de acțiuni de la „Baca de Economii”. Acordul de concesiune a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2013. Compania s-a angajat ca, în 49 de ani, să investească ceva mai mult de 240 de milioane de euro. Potrivit deputatului Iurie Țap, doar din taxa de 9 euro, în această perioadă, Aeroportul va obține venituri de aproape 1 miliard de euro.

Concesionarea Aeroportului și cedarea pachetului majoritar de acțiuni de la „BEM” au fost decizii controversate ale Guvernului condus de Iurie Leancă. Au existat proteste, contestații, adresări în judecată. Curtea Constituțională și-a declinat competențele, iar urmare a două contestații depuse de Confederația Sindicateor și foștii deputați PLR, Curtea Supremă de Justiție a lăsat în vigoare hotărârile Guvernului.

Dragoș Drăgan

Articolul anterior

Judecătoarea cu Porsche de numai 500 Euro, aleasă preşedinte al Consiliului  Institutului Naţional de Justiţie

Articolul următor

Moldova va avea în următorii 7 ani un procuror general învestit pe furiș