Datele cu caracter personal, secretul comercial și secretul de stat sunt prevederi legale care au menirea să protejeze viața intimă a persoanei, mediul de afaceri și securitatea statului. În ultima vreme, însă, în Moldova, aceste norme sunt interpretate eronat și servesc ca instrumente de limitare a accesului la informație.

Jurnaliștii denunță interpretarea eronată a Legii privind datele cu caracter personal / FOTO: Facebook/Cornelia Cozonac

Constatarea aparține jurnaliștilor, organizațiilor de media și activiștilor în domeniul drepturilor omului, care s-au întrunit pentru a dezbate problema.

”Justiția + Politica = Love”

Mai mulți tineri au protestat marți în fața Ministerului Justiției pentru că a fost limitat accesul la informațiile de pe portalul instanțelor de judecată, portal elaborat cu sprijinul finanțatorilor europeni în 2012. De la începutul acestui an, însă, căutarea pe acest portal nu se mai poate face după nume, iar deciziile judecătorești sunt publicate cu ascunderea numelor părților. Și pentru că protestul a avut loc într-o zi de 14 februarie, când este marcată Ziua Îndrăgostiților, protestatarii au scris pe pancartele pe care le-au adus în fața Ministerului Justiției ”Justiția + Politica = Love” - aluzie la faptul că deciziile referitoare la accesul la informațiile publice ar fi restricționat la comanda politicului. Protestatarii au mai scandat: ”Secretomania dăunează democrației!”.

    Minisrul adjunct al Justiției, Nicolae Eșanu, la protestul tinerilor ”Vrem ACCES la informație în Judecătorii!”

Ministrul adjunct al Justiției, Nicolae Eșanu, a ieșit în fața protestatarilor și a spus că modul de acces la portalul instanțelor de judecată va fi discutat în cadrul unei comisii speciale. El a adăugat că ar exista o ”decizie de principiu” ca hotărârile instanțelor să nu mai fie depersonalizate și să fie publicate numele părților implicate: ”Dar din câte cunosc eu, prin numele persoanei se are în vedere doar numele de familie (nu și prenumele)”, a precizat Eșanu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, s-ar mai fi decis restabilirea posibilității de căutare după nume pe portalul instanțelor de judecată, dar numai pentru avocați și executorii judecătorești înregistrați în calitate de operatori ai datelor cu caracter personal.

Iar potrivit unei informații de ultimă oră, agenda ședințelor a redevenit accesibilă căutării pe site după numele părții în dosar, nu însă și în cazul hotărârilor judiciare.

Jurnaliști: Situația degradează 

Zilele acestea societatea civilă a organizate dezbateri, inclusiv cu participarea factorilor de decizie, în cadrul cărora au fost invocate exemple concrete de limitare abuzivă a accesului la informație. Mai multe solicitări de informații, formulate de jurnaliștii de investigație către instituțiile statului au fost respinse pe motiv că informațiile solicitate ar reprezenta „date cu caracter personal”. De exemplu, au fost făcute solicitări către Președinție pentru a afla CV-urile persoanelor cărora le-au fost conferite distincții de stat. Cererea a fost refuzată. De asemenea, Comisia Electorală Centrală a refuzat să le prezinte jurnaliștilor datele din listele de subscripție ale candidaților la alegerile Președinție, iar rapoartele financiare ale concurenților au fost publicate cu date incomplete despre cei care au făcut donații pentru campania electorală. Anterior CEC publica pe pagina sa electronică lista donatorilor, unde era indicat inclusiv locul de muncă al acestora. Acum CEC a argumentat că datele suplimentare, precum locul de muncă, ar fi date cu caracter personal.

”Constatăm în ultimii doi ani o înrăutățire a situației. Deși, datorită proiectelor internaționale s-au creat baze de date deschise pentru public, observăm că aceste date încep a se închide sau a fi depersonalizate. Ne vom pomeni într-o zi că nu vom mai avea ce citi și de unde ne informa, pentru că nu vor mai fi publicate numele funcționarilor, denumirile agenților economici, iar acolo unde nu este informație, nu putem vorbi despre democrație ”, a menționat președinta Centrului de Investigații Jurnalistice, Cornelia Cozonac.

Hotărâri judecătorești cu X și Y 

O altă măsură prin care este îngrădit accesul la informații este denaturarea paginii instanțelor de judecată,instante.justice.md, unde puteau fi găsite până nu demult toate hotărârile judecătorești. Sub pretextul modificării paginii în conformitate cu restructurarea rețelei de instanțe judecătorești, autoritățile au ”umblat” și la funcționalitatea portalului, așa încât nu mai este posibilă căutarea dosarelor după numele părților, ci doar în baza numărului dosarului, pe care îl cunosc, de obicei, doar părțile implicate. În plus, dosarele sunt depersonalizate, numele justițiabililor fiind ascunse după misterioasele litere X și Y. Astfel, nu mai pot fi documentate cazurile cu implicarea demnitarilor și funcționarilor, cazurile de corupție, cazurile cu implicarea companiilor care au afaceri cu statul. Redactorul-șef al „Ziarului de Gardă”, Alina Radu, a remarcat că portalul instanțelor de judecată a fost elaborat cu sprijinul financiar al partenerilor străini, inclusiv al Uniunii Europene. Ea a adus exemplul instanțelor de judecată europene, unde căutarea poate fi efectuată după numele părților implicate, fără a fi ascunse. Jurnalista a subliniat că presa nu accesează datele personale ale privaților, dar este interesată mai degrabă de persoanele publice, astfel încât argumentul autorităților că au fost plângeri din partea populației este unul neîntemeiat.

Mai ”democrați” decât europenii

În opinia directorului Asociației Presei Independente, Petru Macovei, deși legislația este una relativ bună, modul în care este interpretată de unele instituții ale statului o transformă într-un instrument de limitare a accesului la informație.

”Credeți că la Curtea Europeană a drepturilor Omului sunt niște idioți care publică datele cu caracter personal ale părților și noi suntem cu mai multă democrație decât europenii? Sunt absolut convins că guvernarea actuală încurajează această interpretare, guvernarea are interesul să fie hărțuiți jurnaliștii prin instanțe”, a spus Macovei.

Autoritățile recunosc că unele instituții interpretează eronat legea

Reprezentantul Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter personal, Sergiu Bozianu, a spus că au fost efectuate instruiri ale funcționarilor în acest domeniu. Cu toate acestea, legea ajunge să fie interpretată în mod arbitrar uneori: ”Foarte des se dă o notă foarte ridicată datelor cu caracter personal sau se spune că prin simplul fapt că sunt date cu caracter personal, gata, nu mai pot fi dezvăluite, ceea ce nu este corect. Atunci când există cazuri de încălcare, sesizați-ne și noi o să intervenim”, a subliniat funcționarul.

El a mai explicat că, spre deosebire de Legea privind accesul la informație, potrivit căreia autoritățile statului trebuie să ofere informația necondiționat, informațiile protejate de Legea privind datele cu caracter personal pot fi dezvăluite, dar numai dacă cel care o solicită argumentează utilitatea publică a acelei informații.

Reprezentanții mass-media și ai societății civile, participanți la dezbaterea publică „Datele cu caracter personal, între protecţia demnitarilor şi limitarea accesului la informaţie” au aprobat o declarație în care solicită tuturor autorităților publice să aplice în spiritul standardelor europene Legea privind protecția datelor cu caracter personal, la procesarea oricărei solicitări de informații. De asemenea, semnatarii cer Guvernului să asigure accesul real la informațiile de interes public şi să împiedice interpretarea abuzivă a Legii privind protecția datelor cu caracter personal de către responsabilii din instituţiile publice.

Report.md a semnat această declarație.

Natalia Enache