Audierile parlamentare despre mersul anchetei în privința fraudei bancare s-au încheiat vineri fără vreun rezultat.

Procurorul general interimar și guvernatorul BNM au prezentat cifre cunoscute și anterior și nu au dezvăluit detalii noi, făcând trimitere la secretul anchetei. Deputații s-au arătat nemulțumiți și, ca de obicei, au dat vina unii pe alții pentru mega-frauda bancară.

177 de cauze

Potrivit procurorului general interimar Eduard Harunjen, în ancheta legată de „jaful secolului”, din 2009 până în prezent, au fost inițiate 177 de cauze penale. Ancheta vizează persoane din sfera afacerilor, din sistemul bancar, demnitari de stat… Aceștia sunt cercetați pentru escrocherie, dobândirea creditelor prin înșelăciune, spălare de bani. Suma totală a prejudiciului depășește 16,4 miliarde de lei.

Cele mai multe cauze penale au fost deschise pentru prejudicierea celor trei bănci („Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”) în perioada 2009-2013. Prejudiciul total în această perioadă a fost de peste 1 miliard de lei, fiind pronunțate deja 23 de sentințe de condamnare.

Cel mai mare prejudiciu a fost cauzat în anii 2014-2015 – peste 14,77 de miliarde de lei. Jaful comis în această perioadă este vizat în 59 de cauze penale, dintre care 10 au fost expediate în judecată. Au fost pronunțate trei sentințe de condamnare în privința a cinci persoane.

Investigațiile au fost împărțite în cinci grupuri mari. Primul grup este cel al fostului președinte al „Băncii de Economii”, Grigore Gacikevici, care în perioada 2009 - 2012 a acordat credite toxice în valoare de aproape jumătate de miliard de lei. În prezent, Gacikevici este cercetat în stare de arest preventiv.

Al doilea, este așa-numitul „grup Shor” în frunte cu actualul primar de Orhei, Ilan Shor. Acesta este bănuit de sustragerea unor mijloace financiare în valoare de aproximativ 5,4 miliarde de lei. În prezent, Shor este cercetat în tare de aret la domiciliu.

De asemenea, este vorba de „dosarul Caravita”, compania administrată de nașul fostului premier Vad Filat,  Ion Rusu. Acesta din urmă și-a recunoscut vina și a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Rusu a fost învinuit de spălare de bani în valoare de peste 50 milioane de lei.

În ceea ce privește „dosarul Filat”, procurorul Harunjen susține că acesta are legătură directă cu fraudele din sistemul bancar. Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare, dar decizia nu este definitivă.

În „cazul Platon” a fost deschisă o cauza penală pentru escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari. Conform rechizitoriului prejudiciul se estimează la aproape 900 milioane de lei. Mai sunt cercetate câteva cauze penale care nu au atribuție directă la frauda bancară. Veaceslav Platon este cercetat în stare de arest preventiv.

De asemenea, a fost deschisă o cauză ce vizează investigațiile extinse. Acestea se referă la examinarea situației la „BEM” în perioada 2007-2013, inclusiv deposedarea statului de peste 22% din acțiuni. În acest dosar, sunt investigate acțiunile și inacțiunile unor demnitari de stat. Au fost puse sub acuzare două „persoane cu demnitate înaltă”, inclusiv un ministru adjunct.

Deputați implicați în dosarul BEM

Eduard Harunjen a declarat că și unii deputați au fost implicați în fraudele din sistemul bancar: ”Factori politici întreprind măsuri pentru a obstrucționa anchetele, pentru că îi vizează în cel mai direct mod. Inclusiv persoane din sala Parlamentului”, a declarat Harunjen. El a refuzat să dea nume, dar a sugerat că ar putea cere ridicarea imunității unor parlamentari: ”Va fi subiectul altor ședințe de Parlament atunci când va fi ceva probat”.

FBI a pornit investigații proprii

Investigarea acestui dosar ține de instituțiile din Republica Moldova. Totuși, autoritățile din SUA au anumite competențe, susține procurorului general interimar: ”Guvernul SUA are competența de a investiga în afara teritoriului său toate tranzacțiile dubioase cu dolari. Atunci când am făcut comisie rogatorie către FBI am adus informații în care am descris informațiile deținute. FBI s-a informat și a pornit investigații proprii. Imediat ce vor fi identificați banii, „Kroll” va iniția acțiuni civile pentru a fi puse sechestre și pentru a începe negocierile privind repatrierea banilor”, a menționat Harunjen.

Amploarea fraudei bancare a surprins chiar și „Kroll”

Guvernatorul Băncii Naționale, Sergiu Cioclea, a prezentat mai multe informații din ultimul raport al companiei „Kroll”, care investighează fraudele bancare. Investigația companiei a identificat săvârșirea unor infracțiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari SUA. Urmărirea acestora până la destinația finală este în curs de desfășurare.

Compania „Kroll” a continuat să identifice veniturile rezultate din creditele frauduloase acordate companiilor „grupului Shor” care, în perioada ianuarie 2012 - noiembrie 2014, au acționat concertat până la insolvabilitatea celor trei bănci. Procesul de depistare a dezvăluit niveluri suplimentare de complexitate în schema folosită în scopul spălării veniturilor frauduloase. Aceasta implică sute de conturi bancare în numeroase jurisdicții (inclusiv Letonia și Estonia) și mii de tranzacții menite să împiedice depistarea până la urmă a fondurilor deturnate.  Milioane de dolari SUA din veniturile frauduloase au fost transferate părților din întreaga lume, majoritatea fiind transferate pe conturile bancare din Rusia (200 milioane de dolari SUA), Moldova (95 milioane de dolari SUA), Estonia (58 milioane de dolari SUA) și Cipru (41 milioane de dolari SUA).

”Chiar și Kroll a fost surprins de amploarea acestei fraude. Ne-au spus că mai rar au văzut așa sistem bine organizat”, a menționat Sergiu Cioclea.

Deputații, nemulțumiți de mersul anchetei

Mersul anchetei, dar și informațiile prezentate de cei doi funcționari i-au nemulțumit pe majoritatea deputaților. ”Am înțeles că ceva se mișcă, dar ancheta lasă de dorit. Dacă nu faceți ancheta corectă, protejați niște persoane, veți răspunde peste un timp. Eu cred că unele organe de drept protejează anumite persoane”, a spus liderului PL, Mihai Ghimpu.

”Autoritățile au ignorat situația de la „BEM” pentru că au participat la furt. Au lichidat „BEM”, încercând să ascundă banii furați. Acum au pus furtul pe spatele cetățenilor. Este o rușine pentru Republica Moldova”, a declarat comunistul Oleg Reidman.

”Au fost deschise 177 de cauze penale, dar putem număra pe degete persoanele vinovate judecate. Ex-guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, a fost premiat cu jumătate de milion de lei, unul din foștii premieri nu demult candida la cea mai înaltă funcție în stat… Nu cred și nu m-ați convins că nu avem ”vârcolaci cu epoleți”, că nu avem persoane cu funcții de răspundere care trebuie să stea pe banca acuzaților”, a declarat la rândul său deputatul PSRM, Vasile Bolea.

Liderul Partidului Democrat Marian Lupu a vorbit despre necesitatea creării unei structuri specializate pentru recuperarea bunurilor confiscați în justiție.

Audierile s-au finalizat fără ca Parlamentul să ia vreo decizie.

Șeful Centrului Național Anticorupție, Viorel Chetraru, nu a fost prezent la audieri.

Peste 13 miliarde de lei au dispărut din trei bănci – „Banca de Economii”, „Banca Socială” și „Unibank”, majoritatea tranzacțiilor frauduloase având loc în anul 2014, cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare. Frauda a amplificat criza economică cu care se confrunta Republica Moldova, astfel că la începutul anului 2015 leul moldovenesc s-a devalorizat brusc, cu aproximativ 30% față de dolar, iar prețurile au crescut pe măsură. Acest lucru a provocat ample mișcări sociale pe parcursul anului 2015. Tranzacțiile au fost precedate de o hotărâre dubioasă a Guvernului condus de Iurie Leancă, în 2013, când a cedat pachetul majoritar de acțiuni de la „Banca de Economii”. În octombrie 2015, cele trei bănci au fost lichidate. Iar peste un an, Guvernul a pus pe umerii cetățenilor cele aproximativ 14 miliarde de lei. Mai mult, acestea vor fi achitate cu o dobândă de 5%, timp de 25 de ani, astfel că suma finală va depăși 20 de miliarde.

Dragoș Drăgan