Concurs

Prin ce s-au evidențiat candidații la funcția de procuror general?

Termenul de depunere a dosarelor pentru funcția de procuror general a expirat ieri. Consiliul Superior al Procurorilor a recepționat dosarele a șase pretendenți la această funcție. 

Conform noii Legi cu privire la Procuratură, procurorul general nu va mai fi numit de Parlament, la propunerea președintelui Legislativului, așa cum era până acum, ci de către şeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Această prevedere intră, însă, în contradicţie cu Legea Supremă unde este indicat faptul că această competenţă îi revine Legislativului. Modificarea în Constituție urma să fie făcută după intrarea în vigoare a noii Legi cu privire la Procuratură, fapt care nu s-a mai întâmplat.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, a comunicat pentru Report.md că în cursa pentru fotoliul de procuror general s-a înscris și actualul procuror general interimar, Eduard Harunjen, șeful Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, doi adjuncți ai procurorului general - Iurie Garaba și Igor Serbinov. De asemenea, își doresc să fie procurori generali șeful Procuraturii Municipale, Igor Popa, și procurorul sectorului Ciocana al capitalei, Ruslan Cașu.

Eduard Harunjen este procuror general interimar din 26 februarie 2016, după ce Corneliu Gurin a demisionat. Potrivit presei, actualul candidat la funcția de șef al Procuraturii a fost supus unei proceduri disciplinare în legătură cu nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului tânărului Ion Ţâbuleac, după protestele violente din 7 aprilie 2009. Eduard Harunjen și-a început cariera în anul 1992 ca anchetator în cadrul Inspectoratului de Poliție Centru. Ulterior presa a scris despre el că ar locui într-un imobil de lux din cartierul Telecentru al capitalei.

Despre procurorul municipiului Chișinău, Igor Popa, presa a scris anterior că ar fi intentat dosare penale la comandă. Popa a instrumentat dea lungul timpului dosarele ex-primarului capitalei, Serafim Urechean, lui Constantin Becciev, fost director la SA „Apă-Canal Chişinău”, al lui Valeriu Pasat, fost director al Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi politicianului Nicolae Andronic. Toţi au fost achitaţi după plecarea PCRM de la guvernare. Igor Popa a fost în fruntea unui grup de procurori care a instrumentat dosarele din aprilie 2009, după revoltele stradale.

Viorel Morari și-a început abia în luna aprilie mandatul de șef al Procuraturii Anticorupție. Sloganul lui: „Orice soldat vrea să devină general”. Morari a fost demis din Procuratură în luna ianuarie 2013 de către fostul procuror general interimar Andrei Pântea, ultimul fiind acum arestat într-un dosar de corupție instrumentat de Procuratura Anticorupție. În declarațiile de venit Viorel Morari a trecut două apartamente, patru automobile și două credite de 15 mii de euro și 15 mii de dolari.

Adjunctul procurorului general Iurie Garaba s-a aflat în atenția publicului în iulie 2013 atunci când, în urma unui accident rutier, a ajuns la spital cu fractură de piramidă nazală. Atunci unii martori declarau că în urma impactului, între Garaba și celălalt șofer ar fi izbucnit un conflict. În cele din urmă, pe numele celuilalt șofer a fost deschisă o cauză penală pentru huliganism.

Igor Serbinov ocupă funcția de adjunct al procurorului general încă din perioada când procuror general era Valeriu Zubco. Serbinov a ajuns în centrul atenției opiniei publice în timpul scandalului legat de locuințele procurate la jumătate de preț de către procurori. Presa a scris atunci că Igor Serbinov a devenit proprietarul unei locuințe cu trei camere de 121 de metri pătraţi la jumătate de preț, deşi locuia într-o casă de 175 de metri pătrați şi, în plus, deţinea şi un apartament de 54 de metri pătraţi.

Șeful grupului de lucru care a elaborat proiectul noii Legi cu privire la Procuratură, Vladislav Gribincea, a menționat că va fi o competiție între „vechea și noua generație de procurori”, exprimându-și speranța că noul procuror va fi ales „după merite”.

Pe de altă parte, ex-procurorul de Chișinău, Ivan Diacov, fratele președintelui de onoare al PD, Dumitru Diacov, susține că numele celui care va accede în funcția de procuror general este deja cunoscut,„iar ceilalţi 5 candidați au fost obligaţi să accepte rolul de măscărici în acest concurs”.

Toți can­di­da­ții vor fi supuși la trei teste: poli­gra­ful, veri­fi­ca­rea de către SIS și exa­me­nul medi­cal.

Vii­to­rul pro­cu­ror gene­ral va fi numit în func­ție pe un ter­men de 7 ani, fără drep­t de reconfirmare în această func­ție. După expi­ra­rea man­da­tu­lui, pro­cu­ro­rul gene­ral își poate alege func­ția în care să acti­veze ulte­rior, fiind numit acolo fără con­curs.

Constantin Uzdriș

Articolul anterior

CSM vrea să scape de jurnaliști prin metode staliniste 

Articolul următor

„Război” total la adunarea generală a judecătorilor