La scurt timp după intrarea în vigoare a Legii care prevede comasarea instanțelor de judecată și reducerea numărului lor de la 44 la 15, pentru a eficientiza actul justiției, experții constată că autoritățile fac exact invers.

La Ministerul Justiţiei se află un proiect de lege care prevede, între altele, divizarea Curţii de Apel Chişinău în două instanţe de apel - una pentru judecătoriile din Chişinău şi alta pentru celelalte localităţi.

Inițiatorii proiectului își argumentează inițiativa prin faptul că „așa se va descărca această instanță de dosare”. Ei invocă volumul mare de lucru pe care îl au magistrații acestei instanțe. Experții afirmă, însă, că divizarea Curții de Apel nu va rezolva problema supra-încărcării instanței cu dosare.

Dintr-o instanță, se fac două

Intenția de a împărți actuala Curte de Apel în două instanțe separate aparţine Centrului pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc (CRSJ). Potrivit proiectului de lege, se planifică instituirea a două curţi de apel în capitală: Curtea de Apel Chişinău, care va examina dosarele emise de judecătoriile din sectoarele municipiului şi Curtea de Apel de Circumscripţie Chişinău, unde vor fi examinate dosarele venite de la judecătoriile: Criuleni, Hânceşti, Orhei, Străşeni, Anenii Noi și Căuşeni. În clădirea nouă, care se construieşte acum pe str. Teilor, ar urma să fie Curtea de Apel Chişinău, iar în clădirea de pe Bulevardul Ştefan cel Mare din Chişinău - Curtea de Apel de Circumscripţie Chişinău.

În opinia şefului aparatului Curţii Supreme de Justiţie, Valentin Lastavețchi, secretar CRSJ, această modificare este necesară, deoarece în actualul edificiu al CA Chișinău, judecătorii sunt prea înghesuiți. Potrivit proiectului, sediul și bunurile materiale ale Curții de Apel Chișinău și ale CA de Circumscripție Chișinău vor fi asigurate din contul CA Chișinău care există în prezent. Proiectul mai prevede că până la 1 ianuarie 2017, CSM va stabili și aproba numărul necesar de judecători, funcționari și alt personal pentru cele două instanțe.

Contrar Strategiei...

Pe de altă parte, reprezentantul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ion Guzun, susține că această inițiativă este examinată ”pe sub masă”, fără a fi consultați și magistrații din țară, care vor fi afectați direct de divizarea instanței de apel. ”Această propunere nu este o noutate. Cu regret, proiectul de lege nu este disponibil pe site-ul CSM sau al Ministerului Justiției. Respectiv, avem o problemă legată de transparență. Nu cred că judecătorii au fost consultați pentru o asemenea reformă. Centrul de Resurse Juridice din Moldova și alte organizații relevante au invocat cel puțin câteva argumente împotriva acestei inițiative: aceasta contravine Strategiei de Reformă în Sistemul Judecătoresc, necesită resurse financiare suplimentare importante și neplanificate. Mai mult, acest proiect vine după ce, în aprilie 2016, Parlamentul a adoptat Legea cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești. Dacă volumul de lucru este prea mare pentru Curtea de Apel Chișinău, să fie revizuită jurisdicția teritorială a tuturor curților de apel în vederea asigurării unui volum de lucru comparabil”, mai spune expertul.

Proiectul nu a mai ajuns să fie discutat de către membri CSM, deoarece ministrul Justiției nu a mai ajuns la ședința la care era planificată dezbaterea. Șeful Serviciul de presă al Ministerului Justiției, Rodion Gusțiuc, a comunicat pentru Report.md că ministrul a avut motiv întemeiat pentru a nu se prezenta. Întrebat dacă acest proiect a fost consultat și cu magistrații de la instanțele din circumscripție, Gusțiuc a răspuns: ”Proiectul va fi prezentat și dezbătut pentru a fi îmbunătățit. Prezentarea acestuia la ședința CSM este acea consultare oficială cu judecătorii, magistrații Consiliului Superior al Magistraturii fiind reprezentanții celor peste 400 de judecători din țară”.

La rândul său, Valentin Lastavețchi a menționat că nu știe dacă Ministerul Justiției a consultat proiectul cu magistrații din țară: ”De fapt, proiectul nu-i privește direct. Aceasta e politica ministerului și a Parlamentului. Dacă o să-i întrebi pe toți, nu mai adopți nimic”, a conchis acesta.

În pilonul întâi al Strategiei de Reformare a Sectorului Justiţiei pentru 2011-2016 se menționează că în Republica Moldova este necesară optimizarea hărţii dislocării instanţelor judecătoreşti, pentru a consolida capacitatea instituţională a instanţelor şi a utiliza cât mai eficient resursele materiale disponibile, dar şi cele umane.

Lilia Zaharia