Actualul cadru legislativ din Republica Moldova încalcă dreptul politic al persoanelor cu dizabilități intelectuale. Deși prin ratificarea Convenției pentru drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD), Moldova s-a angajat să respecte această categorie de persoane, până acum autoritățile bat pasul pe loc.

Astfel, nici la toamnă, persoanele cu dizabilități intelectuale nu vor putea participa la alegerile prezidențiale.

Dorina este din orașul Cahul. Tânără este diagnosticată cu sindromul Down, iar acum patru ani, a fost lipsită de capacitatea de exercițiu. Juridic, fata este „moartă”, fiind lipsită de dreptul de a lua decizii de către instanța de judecată. Pentru Dorina decide mama sa, Ioana Rusu, care este tutorele. Potrivit legislației moldovenești, odată cu lipsirea de capacitatea de exerciţiu, persoanele cu dizabilități mintale pierd posibilitatea de a-şi exercita majoritatea drepturilor fundamentale – dreptul la proprietate, dreptul la căsătorie, dreptul de a decide asupra tratamentului medical, dar și dreptul la vot.

Persoanele cu dizabilități, plimbate prin judecată

                                 Dorina și Ioana Rusu / FOTO: Asociația Obștească ”Azi” din Cahul

Dacă inițial, prin instituirea tutelei (substituirea luării deciziilor) se intenționa protejarea drepturilor persoanei cu dizabilităţi mintale, după aplicarea ei s-a observat că deseori se comit abuzuri. Ioana Rusu spune că ea a fost obligată de către autoritățile locale să o lipsească pe Dorina de capacitatea de exercițiu. ”Eu, având tutela ei, i-au orice decizie în numele fetei cu excepția votului. Mi-au spus că tutela nu este pentru alegeri. Dorina a fost lipsită de capacitatea juridică în anul 2012. M-au impus practic cei de la Direcția asistență socială. M-au avertizat că dacă nu fac acest lucru, nu vom beneficia de pensie pentru gradul de dizabilitate”, susține femeia.

Mama tinerei menționează că de când Dorina a fost lipsită de capacitatea juridică, nu a mai putut vota: ”La ultimele alegeri, m-am adresat președintelui comisiei de circumscripție care mi-a spus ca dacă vreau ca Dorina să-și recapete capacitatea de exercițiu, va trebui să mergem în instanța de judecată. Am obosit de așa viață! Suntem plimbați prin judecăți”.

In(egali) în fața legii

Dreptul la capacitatea juridică este reglementat de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, document ratificat de Republica Moldova cu 6 ani în urmă. Potrivit Convenției, „persoanele cu dizabilităţi au dreptul să fie recunoscute oriunde ca persoane cu drepturi în faţa legii și ele beneficiază de aceeaşi capacitate juridică ca şi alte persoane în toate aspectele vieţii”. 

Odată cu ratificarea acestui document, autoritățile moldovene sunt obligate să modifice cadrul legislativ național conform acestor prevederi internaționale.

Roman Banari: ”Votul acestor persoane nu va dăuna”

Experții în drepturile omului critică autoritățile pentru că tărăgănează adaptarea legislației. Roman Banari, activist și membru al Consiliului de experți pentru monitorizarea implementării CDPD de pe lângă Oficiul avocatului poporului a comunicat pentru Report.md că este regretabil că nici până în prezent, persoanele cu dizabilități, lipsite de capacitatea juridică, nu au posibilitate să voteze. ”Știu că unii deputați sunt împotrivă. Mă întreb, ce pericol social pentru comunitate sau pentru țară prezintă persoanele cu dizabilități intelectuale care vor avea calitate de alegător? Cu certitudine, votul acestora nu va periclita alegerile,deoarece, potrivit statisticilor, în Republica Moldova, sunt aproximativ patru mii de persoane cu dizabilități lipsite de capacitate juridică. Alte informații ne dau cifra de 7000 de persoane, iar asta ar însemna câţiva alegători în fiecare circumscripție electorală”, susține expertul.

UE: ”Demnitatea umană este inviolabilă”

În timp ce guvernații moldoveni rămân reticenți față de persoanele lipsite de capacitatea juridică, motivând că ele nu știu ce fac și nu-și pot controla acțiunile, UE și statele membre fac tot posibilul pentru a îmbunătăți situația socială, economică și politică a persoanelor cu dizabilitati. Astfel, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene stabilește că ”Demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată. Uniunea recunoaște și respectă dreptul persoanelor cu dizabilități de a beneficia de măsuri care să le asigure autonomia, integrarea socială și profesională, precum și participarea la viața comunității”. Documentul interzice orice discriminare pe motiv de dizabilitate.

Lilia Zaharia