Interviu

Monica Macovei: E o dramă ceea ce se întâmplă în presa din Moldova - un început de dictatură

Tentativa camuflată de a sugruma „Jurnal TV” și presiunile din ultima vreme asupra jurnaliștilor liberi este un semnal care deconspiră tentațiile dictatoriale ale celui care controlează momentan puterea în Republica Moldova.  „Legea amnistiei fiscale”, care va interzice confiscarea averilor agonisite ilegal, este inacceptabilă, iar UE va trimite bani în Moldova doar ca să contribuie la bunăstarea oamenilor simpli. Sunt principalele declarații făcute de europarlamentarul român, Monica Macovei, într-un interviu pentru Report.md.

Report.md: - În momentul realizării acestui interviu, postul de televiziune „Jurnal TV”, care s-a declarat în opoziție față de guvernarea oligarhică, este evacuat din sediu și riscă, la următoarea sancțiune din partea CCA, să-și piardă licența. În ultimii ani, mai multe instituții de presă care criticau puterea au fost nevoite să se închidă, jurnaliștii de investigație sunt umiliți, iar mai nou sunt amenințați penal… Așa e în democrație sau la noi nu funcționează ceva așa cum ar trebui?

Monica Macovei: - În acest moment în Republica Moldova nu mai putem vorbi de democrație, ci de începutul unei dictaturi. Întotdeauna primul semn și primul gest al dictaturii este reducerea la tăcere a presei libere - închiderea gurii cu orice preț. Asta se întâmplă acum cu „Jurnal TV”. Acest post de televiziune este foarte critic la adresa lui Plahotniuc. Și vedem consecințele. Este o dramă ce se întâmplă în presa din Moldova! Se pare că sunt și alții pe listă…

Presa liberă din Chișinău este sub asaltul lui Plahotniuc și a oamenilor lui. Partidul Democrat din Republica Moldova nu mai poate fi un partener pentru Uniunea Europeană. S-a ajuns la sugrumarea presei critice și a jurnaliștilor liberi prin trucuri și șmecherii de genul determinării proprietarilor care închiriază spații instituțiilor de presă să rezilieze contractele de închiriere. Asta ca să spună, probabil, că nu au nimic cu Plahotniuc și Partidul Democrat. Dar noi știm adevărul și el e la suprafață: se vrea înăbușirea presei care critică și monitorizează puterea.

- Una din cele mai contestate inițiative legislative din ultima perioadă a fost așa-numita lege privind liberalizarea capitalului – proiect contestat atât de experții de la Chișinău, cât și de FMI și BM. Inițiativa aceasta a fost votată în prima lectură imediat după ce ultima misiune a FMI a plecat din Moldova. S-a știut la Bruxelles despre acest proiect înainte să fie discutat în Parlamentul de la Chișinău?

- Poate că unii au știut. În nici un caz nu s-a discutat la Bruxelles despre acest proiect. Eu am primit de la Amnesty International Moldova un raport vizând acest proiect. De asemenea, „Expert Forum” din România a făcut un raport în legătură cu acest proiect de lege. Eu am știut, pentru că m-a interesat subiectul. Reacția Băncii Mondiale, care a venit imediat după adoptarea în prima lectură, a fost că proiectul nu e ok... Deci, dacă te interesezi știi, dar nu a fost o dezbatere la Bruxelles în legătură cu acest proiect. Ca să înțeleagă toată lumea - sub un titlu aparent anost și care nu are nimic cu amnistia fiscală, se încearcă o amnistie fiscală. Amnistie fiscală înseamnă că banii furați de la oameni nu mai pot fi confiscați. Plus riscul de creștere și mai mare a evaziunii fiscale, riscul de creștere a corupției și spălării banilor, riscul pentru sectorul bancar de imagine și de încredere. Știm bine că sectorul bancar funcționează pe încredere. Dacă nu este încredere în bănci, oamenii nu se duc cu banii la bancă și băncile dau faliment, ori o societate se dezvoltă cu ajutorul sistemului bancar care, de exemplu, oferă împrumuturi pentru începerea diverselor afaceri.

Relațiile cu partenerii de dezvoltare ai Moldovei sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu există încredere în acest moment în Guvernul de la Chișinău și, evident, nici în Partidul Democrat, nici în oligarhul Plahotniuc, care conduce de fapt Guvernul. Vorbim de foarte multe riscuri, inclusiv de imagine pentru țară. Ori aceasta contează foarte mult în planul politicii externe. Dacă eu negociez cu o persoană care, să zicem, este Plahotniuc, în care eu nu am încredere, atunci nu îi voi da nimic, nici bani, nici alte avantaje economice pentru Moldova… Și pierd cetățenii Moldovei indiferent că sunt ruși, români, moldoveni, găgăuzi, etc.

În plus, vă mai spun o informație: există 6 organizații neguvernamentale din România care au cerut deja președintelui Iohannis, Parlamentului și Guvernului României să oprească finanțarea pentru Republica Moldova dacă trece această lege a amnistiei fiscale.

- Recent s-a împlinit un an de la instaurarea Guvernului lui Pavel Filip, un Guvern contestat de o bună parte a societății, dar acceptat de partenerii occidentali. Cum este privit acum la Bruxelles acest Guvern?

- Prost! Acest Guvern este considerat ca fiind unul nedemocratic. Este acceptat de partenerii externi în sensul că se mai discută, dar asta nu înseamnă că suntem ca acum 2-3 ani, când Moldova era țara cu coroniță din tot Estul Europei. A fost prima care a primit liberalizarea vizelor, apoi Acordul de Asociere, a avut parte de cel mai bun și cel mai rapid acord de liber schimb. Toata ziua se vorbea despre Moldova, era dată ca exemplu pozitiv pentru toate celelalte state din vecinătatea estică. Acum nu mai este așa, din păcate. Se vorbește foarte puțin despre Moldova.

- A mai rămas Republica Moldova pe agenda UE după victoria pro-rusului Igor Dodon la alegerile prezidențiale?

- Toată lumea e nemulțumită de rezultatul acestor alegeri. Ce să discutăm cu Igor Dodon - integrarea Moldovei în Federația Rusă sau în spațiul sovietic?

- În ce măsură ar putea împiedica Igor Dodon apropierea Republicii Moldova de UE?

- Alegerea lui Dodon îndepărtează Moldova de Uniunea Europeană, pentru că este pro-rus. A și spus că vrea să renegocieze Acordul de Liber Schimb, că vrea să denunțe Acordul de Asociere. El nu vrea în Uniunea Europeană. El nu vede Republica Moldova în UE. Dacă ceva se va schimba în atitudinea și în acțiunile lui, atunci s-ar putea să stăm de vorbă, dar în acest moment, cu această alegere, Moldova nu mai este acel partener al Uniunii Europene în care am investit toți atâta încredere. Erau săptămâni în care aproape în fiecare zi mergea câte un comisar european la Chișinău… Nu mai e așa!

- Comunitatea de experți din Moldova, ONG-urile, sună în continuare alarma - că reformele sunt mimate și se fac referințe concrete: Procuratura Generală, Agenția Națională pentru Integritate, vedem faza cu inițiativa privind liberalizarea capitalului … Și ne întrebăm: Dvs, cei de la Bruxelles, vedeți ceea ce vedem și noi?

- Sigur că vedem ceea ce vedeți și voi. Vedem toate aceste lucruri și de aceea relațiile nu sunt bune. Sigur că Republicii Moldova i se fac în continuare recomandări… Dar ce vrea, de fapt, Moldova? Este o țară independentă. Face ce vrea. Dacă nu vrea pe drumul european, noi nu o putem obliga. Apropo despre această lege a amnistiei fiscale - când am aflat despre ce este vorba, am trimis o scrisoare D-nei Mogherini, care este Înaltul reprezentant pentru politică externă a Uniunii Europene, lui Elmar Brok, care este președintele Comisiei de afaceri externe din Parlamentul European, D-lui Cristea care este președintele Delegației Parlamentului European cu Moldova, criticând aceasta lege și cerându-le să ia măsuri urgente. Asta am făcut eu, dar nu mai există o coaliție pentru Moldova în Parlamentul European. Am rămas câțiva care încă mai tragem semnale de alarmă.

- Sigur că Republica Moldova are nevoie de finanțări externe și suntem convinși că UE vrea să ajute cetățenii, nu partidele guvernante de la Chișinău. Dar câtă siguranță aveți că banii contribuabililor europeni vor ajunge la cetățenii noștri în condițiile în care experții atenționează și prezintă dovezi că legislația bancară a rămas „spartă” după furtul miliardului – s-a schimbat doar guvernatorul BNM…

- Noi nu vrem ca banii să ajungă la partide, la oligarhi sau să fie furați. Banii trebuie să ajungă la oameni sau în învestiții care să genereze locuri de muncă și, deci, bunăstare pentru oameni. Dacă se fură din bani sau dacă ajung la partide e o mare problemă de care rugăm să se ocupe ONG-le și presa din Moldova. Sesizați-ne și pe noi… Dar trebuie să știți că există o limită. Ori dacă Guvernul și președintele Republicii Moldova spun „nu ne interesează părerea voastră!”, nu avem ce face. Da, putem opri finanțarea! Dar trebuie să găsim soluții. Adică soluția mea nu este să întrerupem relațiile cu Republica Moldova din cauza unui Guvern în care nu avem încredere și care nu face reforme. Da, nu face reforme, nu a rezolvat cu miliardul! Toți cei care au beneficiat de miliard trebuie să pună banii înapoi și să plătească penal. Nu s-a întâmplat asta. Avem un singur arestat… Ideea este să continuăm, inclusiv în aceste condiții cu Republica Moldova, ca să o aducem din nou pe drumul cel bun - să nu renunțăm. Eu una nu vreau să renunț la democratizarea Moldovei și la drumul ei european. Eu, personal, nu vreau să renunț și sunt și alții, dar nu tot Parlamentul European cum era în anii trecuți.

Dragoș Drăgan

Articolul anterior

Hotineanu despre jurnaliști: „Încălcați dreptul la opinie al fiecărui om, dreptul la libertate”

Articolul următor

Monica Macovei: În acest moment, în Moldova, asistăm la începutul unei dictaturi