Moldova degradează   Chișinău    

Legile anti-corupție nu pot funcționa într-un stat capturat

Deşi autorităţile au declarat „toleranţă zero corupţiei”, efectele luptei contra corupţiei întârzie să apară. Mai mult, flagelul rămâne infiltrat adânc în structurile de stat şi în societate, reducând practic la zero eforturile de modernizare şi dezvoltare ale Republicii Moldova.

Combaterea corupţiei, a terorismului şi a crimei organizate fac parte dintr-un capitol aparte a Acordului de Asociere cu UE. În ultimii ani, sub presiunea factorilor externi, Republica Moldova şi-a asumat o serie de angajamente în lupta cu corupţia, fiind modificat cadrul legal, elaborată şi implementată Strategia Naţională Anticorupţie pentru anii 2011-2015 și iniţiată elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ca parte a acţiunilor anticorupţie.

Cu toate acestea, carul nu s-a mișcat din loc. Societatea este cuprinsă de sentimentul unei corupţii generale, care şi-a întins tentaculele practic în toate domeniile de activitate, iar cel mai grav este că lucrurile degradează în continuare - luminiţa de la capătul tunelului nu se vede.

În aceste condiții, dar şi în contextul accentuării efectelor negative ale furtului miliardului de dolari asupra situaţiei economice a ţării, subiectul combaterii corupţiei a devenit, în 2016, unul constant practic în toate discursurile publice ale ambasadorilor străini acreditaţi la Chişinău. Potrivit acestora, corupţia rămâne cea mai gravă problemă a Republicii Moldova, care ţine departe investitorii, subminează creşterea economică, încrederea în sistemul de justiţie şi în stat. Diplomaţii menționează că diminuarea corupţiei poate fi asigurată doar prin voinţă politică.

Corupţia împiedică reformarea justiției

Corupţia în sistemul judecătoresc continuă să afecteze societatea şi sărăcește țara. În 2016, Centrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS-AXA” a realizat un sondaj în rândul procurorilor, avocaţilor şi judecătorilor, fiind chestionaţi mai mult de jumătate din specialiştii din sistem pentru a aprecia evoluţia fenomenului corupţiei în sectorul justiţiei din 2011, când a început reforma, până în prezent.

„Dacă în opinia a 70% din judecători corupţia a scăzut, atunci mai mult de 50% din procurori şi mai mult de 70% din avocaţi susțin că fenomenul corupției a crescut considerabil sau se află la acelaşi nivel”, a comentat directorul Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.

Chiar dacă unii exponenţi ai sistemului trişează atunci când vine de vorba despre corupţie, cert este că flagelul s-a infiltrat atât de adânc în sistemul judecătoresc, încât a devenit deja o axiomă faptul că „în Moldova justiţia se face nu după lege, dar după mărimea buzunarului”. 

„Pot afirma cu certitudine că mulţi judecători şi procurori mai degrabă vor căuta o virgulă, pentru a nu aplica legea, decât să o aplice. Aşa le este mai comod”, spune Gribincea.

În consecință, au de suferit nu doar cei de partea cărora este dreptatea, dar și Moldova ca stat, pentru că într-o ţară măcinată de corupţie nu vin investitori, care, pe lângă stabilitate şi un mediu atractiv de afaceri, au nevoie şi de un sistem de justiţie echitabil, care le-ar proteja investiţiile.

Corupţia din sistemul judecătoresc sau lipsa independenţei de facto în justiţie trenează însăși reformarea sistemului, iar fără o justiţie echitabilă, toate eforturile de modernizare şi dezvoltare sunt sortite eşecului.

Corupţia din justiţie a generat şi o neîncredere în sistem, fapt confirmat de datele Barometrului de Opinie Publică din 2009 până în 2016. Astfel, dacă în 2009 justiția se bucura de încrederea a 37% din cetățeni, în 2011 (când a fost lansată reforma în justiţie) - 18%, iar în 2016 încrederea în justiție a scăzut la doar 8%.

Partajarea funcţiilor în bază de algoritm politic a consolidat corupţia

„Corupţia nu este un fenomen care apare brusc pe timpul unei guvernări şi dispare brusc pe timpul altei guvernări”, spunea, în 2010, liderul de atunci al Partidului Democrat din Moldova, Marian Lupu, dând astfel de înţeles că fenomenul corupţiei nu va dispărea foarte rapid. După 7 ani de reforme, strategii şi declaraţii, lucrurile nu doar că nu au înregistrat evoluţii pozitive, dar au degradat vizibil.

În 2009 și 2010, cele mai importante funcţii în stat au fost partajate pe criterii politice, după negocieri interminabile între liderii politici de atunci. Au fost partajate pe furiș chiar și funcțiile de conducere la Curtea Supremă de Justiție, Centrul Național Anticorupție, CEC și CCA. Jurnaliștii erau asigurați după negocieri că se discută despre „principii și valori”. Acum, avem dovada că în cadrul acelor negocieri ascunse de ochii presei, de fapt, era consolidată corupţia. Totul se decidea în culise, iar acolo unde nu există transparenţă, întotdeauna există corupţie. În presă a apărut chiar și prețul care ar fi fost plătit pentru funcția de procuror general. O altă constatare: cei care au susţinut financiar campaniile electorale şi-au delegat oamenii lor în funcţiile-cheie. În rezultat, fenomenul corupţiei a căpătat amploare.

Corupţia, la cote alarmante în sistemul public

Preşedintele Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei, Galina Bostan, consideră că partajarea funcţiilor pe criterii politice în 2009 a avut un efect dezastruos: „Fiecare a dorit să-şi numească oamenii săi în funcţiile cele mai importante… Nu s-a ţinut cont de faptul că este vorba de o autoritate publică, iar funcţionarii publici trebuie să exprime interesul cetăţenilor, nu interesul personal sau al partidelor pe care le reprezintă. În rezultatul acestor acţiuni, am ajuns să nu mai avem oameni cu gândire de stat, iar corupţia în sistemul public a atins cote pur și simplu șocante. Totul se măsoară prin prisma interesului personal, iar degradarea instituţiior statuluipare de neoprit”, a menționat pentru Report.md Galina Bostan. În opinia sa, „guvernările de coaliţie din ultimii 7 ani au compromis noţiunea de funcţionar public”.

„Avem nevoie de funcţionari care să ocrotească interesul public şi nu de oameni inculţi, numiţi pe criterii politice, care îşi doresc să ajungă în posturi mari, deşi din start sunt conştienţi de faptul că salariile sunt mici. De fapt, ei pleacă din aceste funcţii mai bogaţi decât ar fi fost dacă ar fi lucrat în domeniul privat. Avem nevoie de funcţionari cinstiţi şi competenţi. Acum este dificil să identifici astfel de persoane, pentru că în principiu această categorie de funcţionari a fost nimicită. Oamenii integri nu vor să ajungă în funcţii publice, pentru că sunt conştienţi că nu-şi vor putea pune în aplicare ideile, că vor fi nevoiţi să joace după regulile altora. Prevenirea corupţiei pe termen lung presupune revizuirea aparatului de funcţionari publici. Din păcate, astăzi nu avem funcţionari integri şi nici memorie instituţională. Nu avem birocraţie, în sensul bun al cuvântului, iar angajaţii din sistemul public nu conştientizează care este scopul activităţii lor”, susține Galina Bostan.

Marea problemă - corupţia la nivel înalt

În 2016, la nivelul adoptării actelor legislative, aparent, s-au înregistrat anumite progrese, dar, având în vedere modul în care acestea au fost implementate, Moldova a regresat: „Arestările operate de Centrul Naţional Anticorupţie în 2016 după principiul „cea mai bună prevenire a corupţiei este combaterea ei”, a generat anumite progrese, în sensul că funcţionarii nu vor mai fi atât de tentaţi să comită acte de corupţie. Dar, probabil, acest lucru se referă mai mult la funcţionarii de rang mediu sau de jos. Principala problemă a Moldovei este corupția mare. La acest capitol avem probleme serioase, iar cel mai grav este că Parlamentul protejează anumiți funcţionari asupra cărora planează suspiciuni de corupţie”, susţine Galina Bostan.

Ea s-a referit în special la promovarea controversatului proiect de lege cu privire la liberalizarea capitalului: „Despre ce fel de combatere a corupţiei poate fi vorba? Un astfel de proiect nu trebuie adoptat, mai ales în condițiile în care un miliard de dolari a fost furat din sistemul bancar. Averile nu pot fi liberalizate, pentru că din start trebuie să existe o presupunere rezonabilă că o parte din acestea ar putea proveni din banii furaţi de la cele trei bănci. În momentul în care eşti conştient de faptul că cea mai mare problemă a țării este corupţia şi veniturile ilicite, nu ai dreptul moral să propui un astfel de proiect”, a menționat Bostan.

Frica păzeşte harbuzăria

Din noiembrie 2016, CNA a pus în aplicare noul mecanism de testare a integrităţii profesionale a angajaţilor din sistemul public, fiind convins de faptul că acest instrument este unul eficient şi va diminua fenomenul corupţiei: „În actuala situaţie orice soluţie este binevenită. Problema e cine o aplică şi care este gradul de încredere în CNA? În general, testarea integrităţii are efecte bune, dar reprezintă o acţiune la limita provocării. Testele de integritate trebuie efectuate de o instituţie în privinţa integrităţii, vericalităţii şi corectitudinii căreia nu există niciun dubiu. Dacă instituţia care face aceste testări nu este integră, riscăm să ne confruntăm cu numeroase situaţii de încălcare a drepturilor omului. Dar până la urmă, frica păzeşte harbuzăria. Funcţionarul trebuie să ştie că există posibilitatea iluzorie să fie testat din punctul de vedere al integrităţii”, consideră Galina Bostan.

Voinţa poporului - acul de cojoc în lupta contra corupţiei

Directorul executiv al „Transparency International Moldova”, Lilia Carasciuc, crede că „explozia” masivă a corupţiei în ultimii ani a coincis cu fenomenul capturării statului: „Pe de o parte, sunt reformate organele abilitate, iar pe de altă parte este blocată orice modificare a cadrului legal, pe de o parte este reformat sistemul judiciar, iar pe de altă parte în funcţii sunt trimise persoane în privinţa cărora planează suspiciuni de corupţie, pe de o parte sunt raportate strategii implementate, iar pe de altă parte justiţia este selectivă. Din acest considerent, cred că dacă la nivel mic s-a reuşit câte ceva în 2016, atunci la nivelul corupţiei mari, flagelul doar a progresat”, a comunicat pentru Report.md Lilia Carasciuc.

În opinia ei, acul de cojoc împotriva corupţiei în reprezintă voinţa poporului, care nu trebuie să mai tolereze nelegiuirile comise de autorităţi şi funcţionari: „Deşi ni se spune că se încearcă returnarea banilor furaţi din sistemul bancar, peste noapte este propus un proiect de lege care are drept scop liberalizarea oricărui capital şi anulează toate eforturile anticorupţie de până acum. Astfel de iniţiative nu pot fi tolerate”, susţine Carasciuc.

Lilia Caraşciuc afirmă că dacă până acum societatea civilă promova acţiuni de advocacy pentru modificarea şi îmbunătăţirea cadrului legal, în ultimul an aceasta a fost nevoită să boicoteze mai multe iniţiative, care deşi se declarau frumoase, în realitate aveau drept scop acoperirea celor care fură din sistemul bancar: „Acum, ceea ce trebuie să facem este să ne împotrivim acţiunilor abuzive ale statului capturat. Nu vreau să spun că trebuie să adoptăm o lege sau alta, pentru că atunci când statul este capturat, nimic nu funcţionează. Societatea civilă trebuie să se mobilizeze şi să opună rezistenţă fenomenului de capturare al statului, pentru că odată plecat, ulterior capul nu se mai ridică”, avertizează directorul executiv al „Transparency International Moldova”.

Mariana Tabuncic

Articolul anterior

Deputații vor să acceadă în avocatură pe ușa din spate

Articolul următor

Victor Chirilă: Moldova are nevoie de crearea unui spaţiu economic, bancar și energetic comun cu UE, prin şi cu România