Republica Moldova are legi care protejează martorii,  dar instituțiile care se ocupă de protecția lor sunt fie nereformate, fie activează greoi. Oficial, martorii în Republica Moldova sunt apărați de Legea 205 din 16 mai 2008.

Avocatul Ana Ursachi apreciază că Legea cu privire la protecţia martorilor şi altor participanți la procesul penal este bună. „Prima mea intervenție pe acest segment a avut loc anii 2007-2008, atunci când o persoană care era cercetată penal a devenit martor protejat. Ulterior, dosarul în care acesta a figurat ca martor protejat a fost clasat din lipsă de probe, dar martorul și-a păstrat statutul de persoană protejată până în 2011”, a menționat avocata.

Potrivit Anei Ursachi, acest lucru înseamnă cheltuieli inutile pentru stat. Probabil, în această perioadă au fost decontați bani pentru transportarea acestuia, pentru servicii de telefonie, cazare și alte cheltuieli.

Fostul procuror Ivan Diacov susține că autoritățile recurg la protecția martorilor doar dacă le este afectat interesul. Ex-procurorul municipiului Chișinău de asemenea a recunoscut că din punct de vedere legal, „lucrurile sunt aranjate bine”. „Dacă se face o anchetă serioasă și se dorește aflarea adevărului, se aplică toate pârghiile ca martorii să fie protejați. Dar dacă nu este interes - e foaie verde, așa cum e peste tot în Moldova. În cariera mea am avut mai multe cazuri în care a trebuit să protejez martorii. Acum câțiva ani am avut și o situație când unii jurnaliști au deconspirat câțiva martori și am fost nevoiți să luăm măsuri suplimentare pentru a-i proteja”, a menționat, pentru Report.md, Ivan Diacov.

Juristul Pavel Midrigan susține că problema cea mai gravă în Republica Moldova în ceea ce privește protecția martorilor e legată de scurgerea informațiilor de către însăși organele de drept: „Cadrul legal noi  îl copiem de la alte țări, ceea ce nu este neapărat rău, dar aplicarea acestor legi lasă de dorit. Dacă ne referim la protecția martorilor, legislația oferă o serie de pârghii în acest sens. Se stipulează că poate fi schimbat locul de trai, schimbarea numelui, etc. Când ajungem la aplicarea acestor prevederi, totul se blochează. Cea mai gravă problemă a organelor noastre de drept este scurgerea de informații. Cum vreți ca un om să depună mărturii, dacă el simte pericolul de a fi deconspirat a doua zi?”, s-a întrebat retoric Pavel Midrigan. În acest sens, el a invocat cazul când depozițiile făcute de Ilan Shor contra fostului prim-ministru Vlad Filat au fost scurse în presă, precum și la cazul când numele unor martori care figurau în câteva dosare privind traficul de droguri au fost deconspirate.

Constantin Uzdriș