Justiție   Chișinău    

INJ a blocat ascensiunea spre funcțiile de procuror și judecător a unor pretendenți vizați în dosare penale

La 15 octombrie curent, la Institutul Național al Justiției (INJ) s-a dat start unui nou curs de formare inițială. După un an și jumătate de studii, audienții vor putea candida pentru funcția de judecător sau procuror. Deși, conform legislației, persoanele care aplică la INJ trebuie să aibă o reputație ireproșabilă, un cazier juridic curat, unii candidați, în trecut cu implicații penale, și-au depus totuși dosarul. Nu au fost acceptați. Experții în drept susțin că un candidat la funcția de judecător sau procuror ar trebui să fie absolut integru, deoarece un eventual trecut „cu păcate” s-ar putea reflecta în activitatea ulterioară.

Report.md a solicitat de la INJ informații privind integritatea unor candidați care s-au înregistrat în cursă. Din răspunsul primit, aflăm că unii solicitanți au prezentat caziere mai puțin „curate”. Trei cazuri se referă la încălcarea Art 2641 din Codul penal: conducerea unui mijloc de transport în stare de ebrietate; refuzul sau eschivarea conducătorului mijlocului de transport de la testarea alcooscopică și încălcarea regulilor de securitate a circulației care a cauzat, din imprudență, o vătămare corporală medie. În cel de-al patrulea caz este vorba de „confecționarea, deținerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale, a imprimatelor, ștampilelor sau sigiliilor false”

Fără penali

Chiar dacă ulterior aceste cauze penale au fost încetate, iar persoanele au fost sancționate doar contravențional, Comisia din cadrul INJ nu a admis candidații cu probleme de integritate. Totuși, conducerea instituției a solicitat și Consiliului Superior al Magistraturii să se expună asupra acestei chestiuni. La ședința CSM din 2 octombrie 2018, a fost analizat demersul Institutului Național al Justiției vizând aspectele legate de compatibilitatea candidaților la funcția de judecător. Membrii CSM au explicat că subiectul nu este de competența instituției.

Întrebat ce instituție ar fi trebuit să decidă dacă acești candidați sunt sau nu compatibili cu funcția de  judecător, Victor Micu a declarat că INJ are competența de a lua astfel de decizii - de a-i verifica prin prisma reputației.

Directoarea INJ Diana Scobioală ne-a asigurat că cel în perioada 2018-2020, la cursurile de formare inițială nu a fost admisă nicio persoană cu probleme la capitolul integritate.

Viorica Grecu: Aș înlocui expresia ”reputație ireproșabilă” cu ”reputație bună”

În opinia experților, profilul unui angajat din sistemul judiciar trebuie să fie curat. „Reputația ireproșabilă înseamnă lipsa faptelor pentru care să fi fost aplicate sancțiuni contravenționale sau penalecandidatului. Evident, se ia în calcul și perioada care s-a scurs după înregistrarea unor astfel de fapte, chiar dacă ele au fost. De asemenea, contează dacă acest candidat nu a plecat din funcțiile anterioare din motive care l-ar comprimite și se mai ține cont de conduita manifestată de candidat în societate, în viața publică. Dacă este vorba de o „împrejurare” discutabilă, se ține cont de efectul faptei comise asupra opiniei publice”, susține avocata Viorica Grecu.

                                                     Viorica Grecu, avocat / Captură: JurnalTV.md

Ea crede că expresia ”reputație ireproșabilă” este prea categorică și că ar fi oportun să fie înlocuită cu ”reputație bună”. „Nimeni nu este imaculat, fără cusur. Nu ajută la nimic să trecem dintr-o extremitate în alta. Atâta timp cât candidatul respectă legea și deontologia profesională până la verificare, el poate fi considerat cu o reputație bună. Deci, nu vorbim de calitățile lui profesionale, cunoașterea materiei, ci vorbim dereputație. Candidatul poate fi văzut la un concert rock cu o sticlă de bere în mână. Nu cred că ar trebui să i se reproșeze acest lucru, deoarece el tot are viață privată. Contează ca această conduită să nu genereze un impact negativ în societate”, a explicat Grecu.

Teo Cârnaț: Nu poți fi integru având abateri

Pe de altă parte, Teo Cârnaț, fost membru al CSM, susține că indiferent de abaterea pe care a admis-o candidatul, ea își va lăsa amprenta asupra carierei viitorului judecător sau procuror: „Candidații trebuie să fie absolut integri - atât când își fac studiile la universitate, cât și în afara instituției, deoarece, ulterior, când vor candida pentru poziția de judecător, procuror, ofițer de urmărire penală, avocat, notar, executor judecătoresc, trecutul își va spune cuvântul. De aceea, eu consider că dacă persoana are probleme de moralitate sau de integritate, nu trebuie să fie acceptată să candideze la astfel de poziții”

                                                          Teo Cârnaț, fost membru al CSM / FOTO: IPN

Expertul susține că actuala legislație ar trebui schimbată, astfel încât studenții de la INJ, care admit abateri, să fie exmatriculați. „Vreau ca o astfel de prevedere să fie inclusă și în Legea cu privire la statutul judecătorului. Dacă persoana a admis abateri fiind la studii la INJ, ea trebuie eliberată și somată să întoarcă statului banii cheltuiți din buget pentru instruire. Cu astfel de abateri, ei nu mai pot fi candidați integri pentru funcția de judecători, procurori etc.”, a conchis Teo Cârnaț.

Potrivit Legii cu privire la statutul judecătorului, nu poate fi considerată cu reputație ireproșabilă persoana care: are antecedente penale, inclusiv stinse sau a fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de graţiere; a fost concediată din organele de drept din motive compromiţătoare sau a fost eliberată, din aceleaşi motive, din funcţiile conexe și dacă candidatul are un comportament incompatibil cu normele Codului de etică al judecătorilor sau desfăşoară activitate incompatibilă.

În acest an, la concursul din cadrul INJ s-au înregistrat 129 de concurenți, dintre care: 53 au optat pentru studiile la funcția de judecător, iar 76 – la cea de procuror.

* Acest material a fost realizat în cadrul proiectului „Consolidarea societății civile din Moldova pentru a cere justiție", implementat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA, prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA în Republica Moldova.

Lilia Zaharia

Articolul anterior

Gurin, trimis de CSM judecător la Curtea Constituțională

Articolul următor

UPDATE//Rezoluția Parlamentului European a fost votată. Auštrevičius: „Moldova este prima ţară căreia i-au fost impuse condiţionalităţi atât de importante”